8. Masuri de prevenire

Motto: Si in domeniul avalanselor, ca si in medicina, e mult mai eficient a preveni decat a trata.

In Alpi, intre 1940-1980, aproximativ 19.000 de avalanse au cauzat numeroase pagube materiale si 3.800 decese........ E vorba de totalitatea avalanselor, deci si cele spontane, care au "maturat" case, sosele etc. Caci am vazut in alt episod ca excluzand catastrofele, avalansele cu victime umane sunt aproape in totalitate declansate de cei in cauza si ca in Alpii francezi, elvetieni si in SUA sunt 30-35 turisti, alpinisti, schiori morti/an in avalanse, reprezentand doar 20 % din accidentele montane mortale. Am mai scris ca nici in muntii nostri, nu avalansele iau cel mai mare tribut de vieti omenesti, altele sunt cauze mai frecvente. Nu exista o statistica oficiala, dar se stie ca acestea sunt caderile si rostogolirile pe pante abrupte ( ziaristii scriu "a cazut in prapastie" !) si hipotermia.
Avand in vedere ca si in domeniul avalanselor, ca si in medicina, este mai eficient a preveni decat a trata, in tarile "avalansoase" s-au luat numeroase masuri pentru a impiedica producerea de avalanse sau pentru a evita ca ele sa poata produce pagube si victime. Vom trece pe scurt in revista aceste masuri, unele existente si la noi, multe insa deocamdata neglijate.

1.Protectia colectiva : consta in masuri luate de autoritati:

1.1- Stabilirea cat mai exacta a zonelor periculoase.

In Franta, de exemplu ( desigur si in alte tari ), s-au elaborat :
- Harti cu localizarea posibila a avalanselor (CLPA) - cu culoare portocalie, la scara de 1:25.000 "“ pe baza unor fotografii aeriene stereoscopice luate vara, coroborate cu evaluari in teren privind zonele cu vegetatie distrusa, urme de eroziune, conurile de dejectie, natura solului si pe baza studierii arhivelor , privind frecventa avalanselor in diferite zone, culoare...
- Pentru zonele urbane si urbanizabile, hartile la scara 1:1000 "“ 1.5000, numite Planul zonelor expuse avalanselor (P.Z.E.A) indica gradul de risc :
-zona alba e considerata fara risc
-zona rosie e periculoasa, neconstruibila
-zona albastra "“ intermediara, unde se vor face constructii doar cu masuri speciale, adecvate riscului.
Dar se poate gresi ! Avalansa de la Montroc din Alpii Francezi din 9 februarie 1999 soldata cu 17 case / cabane acoperite si 12 morti e o dovada.Primarul a avut proces ca n-a luat masurile necesare ! La fel acele case si biserici distruse de avalansa in departamentele Savoia si Isere din Franta in 20 ian. 1981, amplasate in acele locuri de 300-400 de ani !!!
Si in Romania, in 21-22 ian. 2000, au fost avalanse spontane-surpriza care au facut victime umane in localitati rurale de munte: o fata de 15 ani in Biharea, Jud.Alba si o femeie de 41 ani si 2 copii, frati, in com. Băuţari-jud. Caras Severin, iar in 24 ian 2000 in barbat de 32 ani in Suici, jud. Arges.

1.2 Interzicerea constructiilor si activitatilor in zonele expuse

In zonele cu risc major se interzic orice constructii. In cele cu risc moderat se admit numai anumite categorii si cu masuri constructive speciale.
In mod analog se supravegheaza si reglementeaza alte activitati umane in zonele de risc, in special turismul si sporturile montane. Fiecare administrator de partie de schi si primarii localitatii respective "“ au obligatia de a inchide partiile care si cand au devenit periculoase. In revistele "Neige et avalanches" pe care le posedam si in cartea amintita la inceputul serialului, sunt citate hotarari ale tribunalelor care au condamnat pe cei vinovati dupa decesul unor persoane in avalanse "“ pe partii de schi. In acest sens:
- Pentru fiecare zona montana sunt oferite buletine meteo locale si buletine
speciale de risc de avalansa ( BRA). Acestea sunt la dispozitia celor interesati de la jumatatea lunii decembrie pana la sfarsitul lunii aprilie). Sunt afisate, difuzate, pot fi accesate prin telefon sau internet.
Riscul de avalansa e impartit in 5 grade:
1.mic - straturi de zapada bine stabilizate pe toate pantele,
2.moderat- pe unel epante, zapada e doar moderat stabilizata ,
3.insemnat(marcat)- numeroase pante instabile ,
4.mare- Straturi instabile pe cea mai mare parte a pantelor
5.foarte mare- instabilitate generalizata.

Aceasta gradatie, acceptata in 1993/94 la nivel european, a inlocuit in Franta pe cea cu 8 grade.
In SUA, BRA nu da riscul de avalanse cu cifre 1-5 ci cu culori:
verde = risc redus,
galben = moderat,
portocaliu = important
rosu = ridicat,
rosu in chenar negru = risc extrem.

BRA e regional, da o imagine/previziune de ansamblu. De aceea, scopul BRA nu e nici de a interzice, nici de a autoriza, ci de a oferi un suport pentru ca oficialii- pentru zona lor ( ex. zone schiabile) sau indivizii- pentru planul turei- sa ia o hotarare adecvata si de care apoi raspund. Caci au existat si victime in avalanse cand gradul anuntat era 2 sau cand unii au facut o tura terminata cu bine si cand gradul anuntat era 4. Insa cele mai multe victime sunt in situatii cu risc anuntat 2 sau 3.
Datele din BRA sunt valabile pentru zone "virgine", nu pentru partii amenajate, balizate, securizate.

In Franta, in situatii critice, de risc major = "situatii avalansoase"- BRAM= Buletine Regionale de Avertizare Meteorologica- sunt difuzate prin toate mijloacele si Apararea Civila intra in alerta. La procesul de dupa catastrofa de la Montroc, judecatorii au constatat ca primarul luase masuri , dar nu toate cele care ar fi trebuit in situatia anuntata. ( evacuarea unor cabane, locuinte care nu erau bine protejate antiavalanse ).
-"Drapelul de avalansa" (in carouri negre si galbene) plasat pentru a-i avertiza de risc pe cei care ies din zonele securizate- trebuie respectat. Victimele din Alpi sunt mai ales cei care practica "ski hors pistes" , "schiul salbatic"- free ride, mai ales in zone unde nu pune nimeni drapelul avertizor, deci mai departe de partii si de statiuni.

Exista diferente intre reglementarile unor tari: In Franta si in alte tari europene se vorbeste de "schi in afara partiilor"- "ski hors pistes"- adica in afara celor preparate, batute, balizate. In SUA exista notiunea de- zone schiabile - "Ski Area Boundary"- bine delimitate cu jaloane si cu corzi- unde se poate schia in siguranta si in zapada mare, nu doar pe partiile batute ale zonei. Cei care parasesc aceste zone sunt avertizati prin panouri, la portile de iesire din "ski area", ca o fac pe riscul propriu ( "out of bounds skiing ! ).
Desigur ca schiul acesta, in afara partiilor sau a limitelor securizate, - este foarte spectaculos, ofera satisfactii deosebite, este adevaratul schi alpin. Dar e mult mai periculos, indiferent ca se face cu schiuri clasice sau cu snowboardul care se extinde tot mai mult. Prin "schi salbatic" cu snowboardul a murit Kitty Cojocaru. la Balea in avalansa declansata de ei in 29 martie 1997.

Urme de schiuri in zapada mare nu sunt dovezi ca riscul de avalansa nu exista, cum s-a dovedit in Alpi de atatea ori. In nr. 104 (dec.2003 ), al revistei N& A, la rubrica "Temoignage" ( Marturie ) un supravietuitor al unei avalanse, povesteste despre cum a plecat cu el o fatza nu prea mare, dupa ce doi coechipieri coborasera pe ea in viraje si se oprisera la loc relativ sigur, langa niste stanci.
In aceeasi revista, la rubrica "Colloque" ( Colocviu ) sunt redate pe scurt concluziile unei discutii a specialistilor cu tema :" Trebuie reglementat < free-ride >-ul ?" .Opiniile difera:
- Asociatia civica "Free-ride: DANGER ! Stop au massacre" considera free-ride-ul asemanator cu alcoolul, fumatul, drogul, sida, violenta, boala vitezei- care toate omoara si afirma sus si tare: "Noi trebuie sa ne protejam copiii !". Se propune stoparea publicitatii incitante. pro-free-ride prin TV si cinema .(Se da ca ex. filmul de lung metraj "Snowboarder") a firmelor si magazinelor de materiale, a statiunilor de schi in goana dupa clienti .
- Presedintele asociatiei ghizilor valais-ieni, afirma ca incercarea de a reglementa free-ride-ul se incadreaza in in trista tendinta a societatii de a supraveghea, controla, cataloga totul.
- Si patrulele din Elvetia romanda si Tessin sunt moderate, refuzand o reglementare stricta, dar apreciind unele restrictii: punctuale, temporare si limitate.
- Ce spun riderii ? Desigur - ca si ai nostri- nu-s de acord cu restrictii/reglementari. Dar sunt de acord cu actiuni de prevenire in scoli, de a oferi adolescentilor mesaje de securitate.
Concluzia este ( va intereseza teoretic pe multi !) ca nu se poate/nu trebuie interdictii ci doar recomandari. Caci avand in vedere numarul tot mai mare de accidente mortale prin declansarea avalanselor de catre free-rideri, trebuie luate masuri de alt gen, educative, de constientizare a marilor riscuri la care se supun unii tineri care vor sa imite ce vad in filme, fara a se interesa sau fara a tine seama de buletinele meteo si avertismentele forurilor locale competente. Se propun cursuri si materiale/brosuri de prevenire.

Institute specializate, ca ANENA din Grenoble si IFENA din Davos elaboreaza periodic si difuzeaza chiar gratuit unele brosuri cu sfaturi practice destinate schiorilor si snowboarderilor " horse- piste". Se pot accesa si prin internet: www.anena.org
Se pot comanda carti, reviste, brosuri la: ANENA, 15 rue Ernest Calvat, 38.000, Grenoble, France. E-mail: info@anena.org

Maria Motoiu s-a zbatut mult si a reusit ca si in Ro, pentru Bucegi, Postavaru si Fagarasi, sa publice buletine periodice despre starea zapezii si riscul de avalansa. Dupa tragicul ei deces, actiunea este continuata de Narcisa Milian de la Servicul Regional de Prognoza Vremii Sibiu, pe baza generozitatii meteorologilor de la statiile Omu, Sinaia, Postavaru, Balea, care studiaza zapada pentru noi. Aceste studii presupun "a da la lopata" si a privi zapada cu lupa si pe ger si pe viscol. Sa le multumim pentru munca lor citindu-le si tinand seama de ele. Pot pot fi accesate la :

http://alpinet.org/main/alpinet/showgen_ro_categorie_11.html

Speram ca in viitor si cei care umbla iarna prin Muntii Rodnei, Calimani, Tarcu si altii,sa beneficieze de astfel de buletine nivologice.

1.3- Masuri speciale de protectie a unor cai de comunicatie si a constructiilor in zone cu grad inalt de risc, si anume:

1.3.1 Masuri temporare de protectie :
-reglementari (interdictii de acces si circulatie, evacuare cand exista risc iminent).
- declansari artificiale a avalanselor, cu metode specializate, de obicei cu mijloace explozive (tir de artilerie militara sau cu lansatoare speciale, lansare de explozibil din helicopter, din teleferice speciale sau cu saniute speciale etc.)

1.3.2 Masuri permanente

" Aparare pasiva prin: lucrari genistice de deviere, franare sau oprire a avalanselor.
- Deviere : - copertine "“ care deviaza avalansele pe deasupra soselelor sau liniilor ferate, cum sunt si la noi pe Transfagarasan si unele linii ferate (Ex.Valea Jiului ),
- etrave (ziduri) de deviere intr-o parte sau bilateral
- Franare - colti din beton armat (borne) de 5-6 m., pentru a disipa, pentru a "ucide" avalansa.
- Oprire “ ziduri, unul sau in serie " perpendiculare pe directia avalansei. Uneori sunt colmatate de zapada ninsa in cantitati mari si avalansele pot trece peste ele.
Unele dintre acestea necesita mari cheltuieli de intretinere. Pe de alta parte, aceste amenajari antiavalanse "mutileaza" peisajul ; dar are prioritate prevenirea catastrofelor cu victime umane si distrugeri materiale. Ecologistiii au reusit in unele tari sa impuna masura de a impaduri culoarele astfel barate, de a masca unele ziduri. Cu timpul se mascheaza si prin impadurire naturala.
Pe versantul estic al muchiei Balea ("Piscul Bâlii" ) putem vedea ziduri si palisade antiavalanse. Si Transfagarasanul in sine era la inaugurare "ca un cancer pe trupul muntelui", cum spunea un elvetian; Acum, acele rani ale muntelui s-au cicatrizat partial prin inierbare si impadurire.

"Apararea activa : - consta in masuri de fixare a zapezii in zona "de plecare", prin modificarea terenului : drenaje, mici ziduri, parapete, imbinate cu impadurire eficienta si "ecologica". Referindu-se la suprafete intinse, aceste lucrari sunt foarte costisitoare. In Alpii francezi, in 1983 ele costau 1,7 milioane de franci la hectar.

2. Protectia individuala

Reiese din capitolul 1.1. al episodului anterior "Precautii necesare". Am mai adauga aici o problema: falsa senzatie de siguranta in grup! Liviu Balea- ghid montan in Franta, intr-un mesaj pe forumul "Costila", o numea "fenomenul de turma". Chiar daca in grup sunt mai multi competenti, priceputi, fiecare asteapta sa zica altul ca ceva nu e in regula, ca e pericol. Dovada ca la unele scoli de alpinism au plecat avalanse cu instructori si elevi .

Asadar, avand in vedere ca un montaniard, chiar cu multa experienta, nu dispune de toate "datele problemei" pe care el trebuie s-o rezolve (este risc de avalansa sau nu/ - el trebuie sa se bazeze si - daca vrea pentru el, dar obligatoriu cand e vorba si de alte vieti- sa se conformeze datelor oferite de autoritati prin institutiile specializate.

In muntii nostrii, in ultimii ani tot mai multi tineri practica "schiul de tura" (ski - randonne) si free-ride in zone mai abrupte. Acestia, precum si cei care parcurg iarna crestele carpatine fara schiuri sunt, cum am exemplificat, cei mai expusi avalanselor. Carpatii nostri “ fara a fi "inofensivi" sunt insa "mai cuminti" si putem cu intelepciune si rabdare sa-i cunoastem mai bine, sa ni-i facem prieteni.

Am scris acest material desi stim ca sunt multi montaniarzi care ar fi putut s-o faca la fel de bine sau mai bine ca noi. Si noi am putea scrie un material mai amplu, dar consideram ca alte multe detalii sunt oferite de instructori la scolile de salvamont si alpinism.

Am scris despre avalanse cu gandul la marii alpinisti ai nostri trecuti pe rand in lumea umbrelor : Aurel Irimia, Misi Szalma, Toma Boerescu, Emilian Cristea, Matei Schenn, Aristide Stavros, Niculae Baticu, Walter Gutt, Ionel Coman, Nicolae Ivan, Eugen Seracin, Traian Flucus precum si la veteranii Walter Kargel, Alexandru Floricioiu, Buti Garner, Paul Fozocos si altii, de la care au avut de invatat atatea generatii de alpinisti si montaniarzi .

Am scris cu gandul la tinerii care au cazut in Carpatii lor dragi "“ si la cei 6 alpinisti romani care-si dorm somnul de veci in zapezile Himalayei :
Cezar Vargulescu (15 mai 1985 "“ Konabon), Taina Dutescu "“ Coliban si Sanda Isaila (mai 1992 Dhaulaghiri), Razvan Petcu si Gabriel Stana (iunie 1996- Nanga Parbat), Mihai Cioroianu (10 iulie 1999, K2).

Am scris mai ales cu gandul la acei tineri montaniarzi in care arde ca o valvataie dragostea de munte si care nu au sansa de a fi insotiti pe crestele argintate ale Carpatilor de un veteran.

Ne este placut gandul ca cele scrise succint in aceste episoade despre avalanse, le vor fi poate utile. Utile pentru a umbla vara si iarna in muntii pe care ii iubim cu pasiune si atunci cand, peste ani, altii de varsta noastra - stand in fotoliu in fatza televizorului- vor fi de mult batrani.
***

Meniu site: 
glqxz9283 sfy39587stf02 mnesdcuix8