2. Avalanse catastrofale - statistici

Motto : Avalansa cea mai putin periculoasa este cea care nu omoara pe nimeni

Este stiut ca, spre deosebire de fenomenele naturale dorite (ploaia asteptata deseori sa ne ude ogoarele, sa ne spele orasele, zapada sa ne acopere gunoaiele), avalansele sunt fenomene naturale nedorite.

DEFINITIE: Avalansele sunt fenomene meteorologice reprezentate de deplasarea prin alunecarea, curgerea sau rostogolirea pe pantele muntilor a unor mase de zapada, care antreneaza uneori in miscare si pietre, stanci, arbusti etc. Ele sunt temute, caci produc distrugeri (paduri, constructii) si uneori fac si victime omenesti. In muntii nostri, victimele avalanselor sunt mai ales turistii, schiorii, alpinistii, asa cum am precizat anterior.

Avalanse catastrofale: In muntii mai mari (Alpi, Anzi, Himalaya) si avalansele sunt pe masura acestora, ele producand deseori catastrofe, acoperind sosele, cai ferate si mijloace de transport surprinse in zona, dar si catune, cartiere si chiar orasele. In statul Washington din SUA, in 1910, o avalansa cazuta peste o linie ferata a tarat "in prapastie" doua trenuri de persoane. In acelasi an, in Canada, au murit intr-o avalansa 62 de muncitori care dezgropau un tren acoperit de o avalansa anterioara.În 10 febr. 1970, în staţiune Val d' Isere, o avalanşă spontană pe culoarul Grande Gorge a lovit cabana " Makalu 2" omorând 39 de persoane şi rănind multe altele. Masacrul l-a produs suflul care a spart geamurile, suflu care a precedat "tunetul " ! Tot în acel an, în 31 mai 1970, o avalansa uriasa, declansata de un cutremur ( s-a rupt un ghetzar suspendat ), a acoperit in intregime oraselul Yungay din Peru, facand 18.000 (!) de victime. In 10 ianuarie 1962, acesta fusese "iertat" de o alta avalansa uriasa, pornita de sub varful Huascaran, care, dupa ce a parcurs 16 km, a facut 4000 de victime in 9 mici localitati vecine. In decembrie 2006, alpinistul clujean Romeo Chira care a urcat munti mari din Peru, ne-a aratat si o fotografie a impresionantului monument ridicat in memoria acelor victime.

In tarile alpine, localitatile, casele, cabanele se construiesc in functie de datele privind avalansele, transmise de generatiile anterioare (verbal sau prin arhive) sau de statisticile oficiale. Primariile poseda harti cu ierarhizarea zonelor de risc. Sunt locuri favorabile avalanselor, unde acestea sunt frecvente, unde nu se construiesc locuinte, cabane, iar soselele sau liniile ferate se realizeaza in zona respectiva cu tunele, copertine etc. Dar avalanse uriase pot ajunge si in locuri ce par sigure, asa cum reiese din exemplele de catastofe de mai sus. Mai dam un exemplu: In 20 ianuarie 1981, in departamentele Savoia si Isere din Franta, avalansele au distrus peste 100 locuinte, biserici, anexe gospodaresti, amplasate in acele locuri de 300 - 400 de ani.

Avalansele spontane care surprind oameni in cladiri sau in mijloace de transport, fac mai multe victime deodata. Pe munte asa ceva se intampla rareori. De obicei sunt 2-4 victime deodata.Dar sunt si exceptii:In 1937, in Nanga Parbat (muntii Karakorum), 16 alpinisti germani si serpasi au fost ingropati in somn in tabara a IV-a, loc pe care il crezusera sigur. Conul avalansei avea 400 m lungime si 150 m latime.

In tarile cu avalanse frecvente, s-au creat SERVICII SPECIALE. Unul din cele mai vechi si cunoscute este cel elvetian de langa Davos (Weissfluchjoch), fondat in 1935. In SUA, el se afla in Muntii Stancosi, la Fort Collins (statul Colorado), in Franta la Grenoble. Pana si tari cu munti mici (Scotia) au servicii de specialitate. Aceste institutii dispun de o retea de statii, unele cu specialisti, altele automate, de senzori amplasati in sol etc., care culeg o serie de parametri privind zapada (grosime, numar de straturi, temperatura lor, structura, coeziunea dintre straturi), locul, ora, cauza declansarii avalanselor, viteza de deplasare, distanta parcursa, marimea conului avalansei, tipul avalansei etc. Se filmeaza avalanse din exterior, se studiaza avalanse "din interior" (observatori in buncare ). Se fac studii "de laborator", chiar si pe avalanse miniaturale cu zapada adevarata sau " zapada" din zahar, faina, nisip etc., modifacand "patul" avalansei, inclinarea pantei, etc. De asemenea sunt fisate cazurile cu victime si analizate apoi statistic. Concluziile stau la baza masurilor de reducere a numarului de victime, atat a celor datorate catastrofelor (avalanse peste sosele, cai ferate, localitati), cat si de reducere a numarului de schiori, turisti si alpinisti morti in avalanse.

STATISTICI :
- O statistica pe 35 de ani pentru Alpii elvetieni da media de 75 de oameni/an acoperiti de avalanse, din care decedati 35/an.
-In Alpii francezi, o statistica pe 28 ani da media de peste 100 persoane/an implicate in avalanse, cu o medie de 30 morti/an. In iarna 1996/1997 au fost 23 de morti in avalanse in Alpii francezi, in 2002/2003 au fost 26, dar au fost si ani "negri": sezonul 1969/1970, 1980/1981 si 2005-2006 cu cate 55-57 morti.
- In SUA avalansele fac 20-30 victime/an (19 in sezonul 1997/1998).
- In Tatra poloneza 1-4 morti/an intre 1985-2000. Cifrele sunt in descrestere de la an la an, dar nu numeric ci doar procentual, raportat la numarul total (in continua crestere) de turisti, schiori si alpinisti.

Dar daca in Alpii elvetieni in perioada 1945-1959, turistii, schiorii, alpinistii au reprezentat numai 43% din cei morti in avalanse ( restul in catastrofe-33% sau muncitori in zone montane-24%), in perioada 1975-1979 90% dintre mortii in avalanse au fost montaniarzi, schiori, alpinisti ! Aceste cifre dovedesc eficienta masurilor de protectie a soselelor, constructiilor si totodata "explozia schiului".

Nu avalansele fac cele mai multe victime in munti. O statistica franceza arata ca doar 20% din decesele in munti sunt cauzate de avalanse. ( 30 persoane/an) , in munte mor deci 150/ an, fata de 600/an prin inec ( din care 47 in piscine particulare !), si 40-45/an in accidente de vanatoare.

La fel, in muntii nostri nu avalansele fac cele mai multe victime. Dar iarna 2003-2004 a fost catastrofala: 8 schiori si montaniarzi morti in avalanse !!!
In anii '80 cand participam la consfatuirile anuale ale sefilor de echipe Salvamont, am incercat sa fac un studiu statistic privind accidentele grave si mortale in muntii nostri, inclusiv privitor la avalanse, notand cifrele ce le citeau sefii de echipe. N-am avut insa acces si la rapoartele scrise ale colegilor care absentau, caci sefii nostri spuneau ca datele acestea sunt secrete !

STATISTICA MEA DIN Ro :

Asa ca din ian. 1974,( cand a murit prietenul meu Misi Szalma in avalansa la Podragu !)am inceput sa tin eu o evidenta a celor decedati in avalanse. Desigur ca nu e completa, caci unele au aparut probabil doar in presa locala, nu le-am aflat. Probabil nici acum, dupa 2000 nu le pot afla pe toate. Iar Salvamontul care are/ar trebui sa aiba data cvasi-exacte, nu stiu sa le fi analizat si publicat vreodata si pentru noi, cei care nu suntem in Salvamont.

Am consemnat notat 84 de morti in avalanse in muntii nostri si anume:

Pana in 1979..... 39, dintre care 23 in avalansa catastrofala de la Balea din 17 apr.1977.
1980-1989....... 11
1990- 1999.......18
Dupa 2000....... 16.

Cu victime multiple:1 x 23; 1 x 6; 2 x 5 ; 3 x 4, 2 x 3; 5 x 2; 17 x 1. (date consemnate in nov.2008)

Cu cateva exceptii am notate: numele victimelor, data avalansei, la cele mai multe dintre ele si alte amanunte, existente in capitolele care urmeaza.
S-au mai citat in presa si 5 morti (dintre care 3 copii) in 21-24 ian. 2001 in sate de munte. Am numele localitatilor, nu si al victimelor.

Se observa ca numarul de victime in avalanse tinde sa creasca in Carpatii nostri. Echipamentul alpin (pioleti, coltari, saci cu puf etc.) nu se mai pot obtine doar prin asociatiile sportive ca inainte de '89, ci il poate achizitiona oricine. Acest lucru este pe de o parte binevenit caci a dus la cresterea rapida a numarului alpinistilor si al performantelor in domeniu. Dar competenta si experienta alpina nu se gaseste de vanzare la nici un magazin! Cand intalnesc tineri alpinisti autodidacti pe munte, mi-amintesc ca celebrul Lionel Terray spunea ca "Cel mai periculos fapt in alpinism este inconstienta tineretii". Dupa moartea unora dintre acesti tineri, cei care le-au cunoscut intentiile, cabanierii sau cei care i-au intalnit pe traseu sunt acuzati uneori cu vehementa de rude, de ziaristi, ca nu i-au lamurit, ca nu i-au oprit cu forta (RP 12 / 85, 8 / 87, RP 3 / 88 si 9 / 88 ). Este insa atat de greu sa o faci. Cu cat sunt mai incepatori intr-ale muntelui, cu atat sunt mai orgoliosi, mai dornici de a-i epata pe prieteni (si prietene) cu "victoria" lor. Avalansele capricioase si perfide pandesc si uneori pacalesc si pe asii care au mici fisuri in pregatire, darmite pe cei cu "crevase" in materia "stiinta muntelui".

In capitolele viitoare vom "sonda" in avalanse, pentru a vedea conditiile de formare si declansare, tipurile de avalanse, metode de aparare, tactici de evitare, sanse de supravietuire, metode de cautare a victimelor si de acordare de prim-ajutor, alte aspecte medicale, logistice etc.

Desi bazate pe tratate si reviste, pe experienta personala si discutii cu specialisti, materialele ce vor urma vor reprezenta un simplu ABC al avalanselor. Niciodata nu vom sti totul despre avalanse, nu le vom putea prevedea pe toate.

Dar ca sa le evitam, sa riscam cat mai putin, trebuie sa invatam cat mai multe despre ele.

Meniu site: 
glqxz9283 sfy39587stf02 mnesdcuix8