Bisericuţe sălăjene

Relatarea unei ture din primavara 2001, in care am admirat nu sageti de piatra ale Muntelui, ci turle svelte de biserici seculare de lemn salajene.

De cele mai multe ori din goana spre săgeţile de piatră ale Muntelui, zărim prin unele sate si săgeţ'i ale sveltelor turnuri ale bisricutelor de lemn care tzasnesc spre cer din verdele livezilor.Si mereu ne promitem să ne oprim data viitoare şi la ele. Pe cele din fabuloasa Ţară a Maramureşului şi din Ţara Lăpuşului le vizitasem de mai multe ori mergând sau întorcându-ne din Carpaţii Nordici (noţiune turistică nu geografică!). Dar văzusem unele şi în alte judeţe şi ştiam că în Ardeal există multe altele, în toate judeţele: în judeţul Satu Mare, Mureş, în Sălaj 50-60, şi chiar în judeţul meu, Cluj .vreo 50!

Am răscolit iar prin rafturile bibliotecii mele. Am studiat valoroasa carte a academicianului Marius Porumb: "Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania", apărut în 1998 în Editura Academiei Romane, " Biserici de lemn din România" a lui Ioan Godea şi altele. Apoi, în mini-vacanţa de la sfârşit de aprilie, am hotarât să căutăm acele bijuterii în lemn din judeţul Sălaj, ridicate de strămoşi cu multă trudă şi credinţă în Dumnezeu şi în dăinuirea neamului românesc, dar şi cu multă dragoste de frumos. Am dorit să le vedem căci ştiam că sunt, aşa cum am vazut şi acum, periclitate sau chiar dispărute, de Timp, dar şi de nepăsarea umană şi uneori de incompetenţă şi prostie.

Împreună cu draga mea Marlene şi cu colega cu colega noastra Alina, în zilele de 29 apr- 2 mai 2001, am parcurs 630 km cu ajutorul credincioasei mele "Matilda" (bătrâna mea Dacie) pe Dealurile Meseşului, Sălajului şi Silvaniei şi am văzut şi fotografiat 53 de biserici de lemn!. Am umblat şi pe şosele bune dar şi pe asfalt "bombardat", pe drumuri de ţară, rele, pietroase, prăfoase.

La unele dintre ele am trecut pe jos, peste deal şi înapoi: din Stâna la Soconzel. La fel de la Doba la Bocsiţa, unde însă am greşit şi am făcut fără să vrem un ocol prin Deleni, sat în care localnicii ne-au spus că sunt înmormântaţi bunicii lui Corneliu Coposu. Avuseseră şi ei biserică de lemn, dar acum nu mai era... În câteva locuri ( ex. între satele Corni şi Stâna) am mers şi pe drumuri de câmp şi pe păşuni, de-şi făceau ţăranii cruce văzând "minunea"; unde urmele adânci de tractoare din perioada cu ploi, urme acum uscate, dar şi cu zone cu băltoace, au pus la încercare abilitatea şoferului, nervii partenerelor de (aven)tură şi mai ales "mădularele" autoturismului meu "de teren". E drept că i s-a rupt cureaua de la alternator, că şi-a amputat toba-spate precum un şarpe coada, că s-a zgâriat prin tufe, ca a făcut pană de cauciuc şi aveam emoţii că mai face una: (eram şi pe coclauri şi duminica,!), ne-a lăsat o dată şi pe afară ( se auto-încuiase şi cheile erau în contact,. iar cele de rezervă le pierdusem altă dată..) Dar şi-a îndeplinit datoria. De fapt mă aşteptam; era obişnuită de mult, ca şi predecesoarea sa, cu astfel de drumuri... De aceea le-am cumpărat: să mă ducă în locuri frumoase. Multe dintre aceste locuri nu sunt la asfalt ( dintr-un punct de vedere e mai bine aşa!)

Majoritatea bisericilor sunt făcute din bârne de stejar. Sunt în acest fel mai impresionante prin grosimea acestora şi calitatea decoraţiunilor în lemn. Dar sunt mai mici ca dimensiuni ca cele din lemn de brad din alte zone. Unele bisericuţe sunt unice în satul respectiv; se oficiază permanent în ele: Sumurduc, Bălan, Turbuţa, Creaca, Jac, Chichişa, Pauşa, Bocsiţa, Bârsa, Bolda, Porţ, Sârbi. Şi bine şi rău! Bine că sunt îngrijite, aerisite, reparate. Rău că sunt, multe din ele... "chiciuite": nu atât acoperirea cu tablă, care ar avea o scuză, dar..., trepte de beton, uşi ca de magazie, cablu electric prins cu cuie ordinare şi bec peste inscripţia chirilică de pe grinda de stejar de deasupra intrării (Chichişa), cuiere moderne din pal în pridvor pe grinzile seculare de stejar, pridvor închis cu scânduri vopsite ţipător între superbii stâlpi ( Jac, Brusturi), chiar celebra funie răsucită (brâul) vopsită cu albastru (la Chieşd), garduri de beton sau din plasă de sârmă, stupi în pridvor ( la Porţ)!. Unele sunt tencuite şi văruite şi în exterior şi în interior !!! Şi se şi mândreau cu asta, că au făcut-o de curând "faină"! ( ex. Chichişa, Bălan 1. Unde unei femei care ne indemna sa mergem s-o vedem ca "e faina, de curand am feştit-o", Marlene i-a raspuns: "Atunci nu ne ducem; noua ne plac cele ne-feştite" (ne-tencuite si ne-văruite ). Altele "protejate" cu ... plăci melaminate. Una avea dulapul cu sculele contra incendiilor (PSI) lipit de peretele bisericii ! Arăta ca o latrină !... Revoltător! La Chechis- sculele PSI- erau chiar ... în pridvor ! Era un chin sa găseşti unghiul ca să ascunzi porcăria.

Şi mai vin şi străini pe aici! Dacă aveam ocazia, le-aş fi adresat cuvinte deloc amabile acelor preoţi inculţi, care la Seminar cred că au învăţat nu numai să predice, ci şi cum să respecte bisericile vechi, chiar dacă poate (?!) unele nu sunt declarate oficial "monumente de arhitectură". Ca să nu mai vorbim de "amenajările" interioare. Nu atât icoanele recente şi ştergarele donate de credincioşi, mocheta sau covoarele persane, dar faptul că şi unele interioare au fost placate cu lambriuri sau spoite peste pictura seculară, adevărat că deteriorată, dar... cu atât mai valoroasă.. Nu trebuia o aprobare a intenţiilor şi "proiectelor" de reparare de la Departamentul Cultelor şi Comisia Monumentelor Istorice?

Alte biserici de lemn sunt în sate cu biserici noi. În unele sate se află lângă cea nouă, la distanţă rezonabilă sau... "strivită" de aceasta. (Cum e si in Maramures la Bogdan Voda-Cuhea) În alte sate, "bătrânele" sunt triste, părăsite pe dealurile lor, îngropate în vegetaţia din jur, mai ales pruni sălbăticiţi. Unele cu geamuri sparte şi mizerie în ele, nemăturate (Zimbor, Racâş). În cele abandonate se oficiază numai o dată pe an, la hramul respectiv. Măcar atunci se face curăţenie.

Dar... am întâlnit şi multe, cele mai multe superbe! Mai ales cele reparate prin Comisia Monumentelor Istorice, dar şi câteva reparate de localnici! Aceia da preoţi! "Păstori" şi de suflete dar şi de tradiţii. Cu unul din ei, Ioan Pop, am avut o lungă şi plăcută discuţie la Sânpetru Almaşului. La fel la Cehei, Mânăstirea Strâmba (Păduriş) şi Păuşa. Din păcate nu la toate există afişate lângă intrare explicaţiile dorite de orice vizitator.

De data asta ne-a venit ideea sa dam note. Din fericire 29 din cele 53, au primit note de 9 şi 10 !: Pentru acordarea notelor, am ţinut seama de mai multe criterii: amplasarea şi încadrarea în peisaj, starea în care se afla acoperişul, dacă era de şindrilă sau tablă, tipul de turn: săgeată simplă, sau şi cu ceardac. Dacă acesta era deschis sau închis, dar cu 1-3 ferestre dreptunghiulare sau rotunde. Unele turle aveau şi cele 4 turnuleţe lângă ceardac ( Dragu, Petrind, ultima acum în Cluj). Ne interesau poteca de acces ( înierbată, nisip, lespezi ), treptele de intrare (lespezi de piatră), pridvorul, închis pe 1,2,3 sau pe toate laturile. Sculptura stâlpilor şi a ancadramentului uşii, uşa propriu zisă. Îmbinarea bârnelor ("cheutorile"), o consideram un aspect important. Multe dintre ele aveau capetele bârnelor prelungite, formând console tăiate în trepte, fiind desigur şi funcţionale pentru susţinerea streşinilor, dar şi cu deosebit rol estetic, fiind parcă aripi deschise pentru zbor... Funia răsucită o studiam atent la toate: prezentă, unică sau dublă, ataşată sau ( la majoritatea) facând corp comun cu bârna respectiva (!!!), ca şi rozetele, crestăturile, stelele, crucile .

Majoritatea bisericilor au altarul (absida) retras, mai mic decât naosul şi pronaosul, aşa încât şi acoperişul e cu ceva mai scund. În acest fel , privite din semiprofil, apare o scară fotogenică de trei cruci : pe altar, pe naos şi pe turla-săgeată. Pereţii altarului formează la majoritatea un poligon, aici predomină "cheutorile-aripi". Dar am găsit două ( la Chieşd şi Bulgari) cu bârnele cioplite în aşa fel că peretele altarului era semicircular. Ne-a uimit!. Cum au reusit oare meşterii de la 1700? Pe atunci n-aveau drujbe. Dar aveau dragoste şi de durabil şi de frumos Nu ca cei care ar trebui azi să le îngrijească cu dragoste şi respect, dar n-o prea fac. În interior ne interesa starea picturii, în multe dintre ele surprinzator de bine păstrată: desigur doar în unele zone .Ex. la Păuşa, Sânpetru Almaşului, Mănăstirea Strâmba, Cehei, Orţâţa, Bicaz....

În acordarea notelor am avut în vedere desigur şi neglijenţa, nepăsarea, dar mai ales intervenţiile intempestive, maltratarea lor "“desigur cu intentii bune "“ sub numele de reparaţii şi protecţie . Şi acum notele (media) celor trei "arbitri", adevărat că nespecialişti; notele cam coincideau.:

Nota 10 cu steluţă: Păuşa, Domnin, Nadiş, Cehei, Poarta Sălajului.

Nota 10: Păduriş (Mănăstirea Strâmba), Corund

Nota 9/10: Sânmihaiul Almaşului, Voivodeni, Borza, Soconzel

Nota 9: Sumurduc, Berind, Hida, Dragu, Sânpetru Almaşului, Var, Creaca, Brebi, Bozna, Doba, Dobrin, Bulgari, Inău, Noţig, Horoatu Cehului, Orţâţa, Tusa.

Nota 8/9: Romita, Răstolţu Deşert, Stâna.

Nota 8: Sânpaul, Balan-2,Turbuţa, Ulciug, Derşida, Sârbi.

Nota7/8: Zimbor, Baica, Bolda.

Nota 7: Racâş, Jac, Brusturi, Porţ

Nota 6/7 Chieşd

Nota 6: Bălan-1, Bocsiţa, Sighetul Silvaniei,

Nota 5/6 Răstolţu Mare

Nota 4/5: Chechiş, Chichişa,( şi numele arată fără să vrea ca acum sunt kitch!), Bârsa.

Am constatat, ca şi in anul precedent în Ţara Lăpuşului şi Maramureş, că există şi biserici vechi nesemnalate în cărţi şi ghiduri. Le-am aflat de la ţărani din satele vecine. Dar am aflat şi că unele din cele semnalate nu mai există: Chendrea, Mal, Ban, Deleni, Crişeni, Bodia, Gălpâia (mutată de Octavian Goga, la Ciucea), Cizer şi Petrind - superbe (ştiute de noi din Muzeul Etnografic al Transilvaniei "Romulus Vuia" din Cluj, secţia în aer liber, unde au fost mutate), Bezded (mutată în Dumbrava Sibiului), Prodăneşti (dusă la restaurat!), Stana (le langa Zalau)-mutata la Muzeul din Simleul Silvaniei, Moigrad (incendiată în 92 sau 93, "ştim noi de cine dar nu vă mai spunem" ne-a zis o localnică!).

Din cele 53 de lemn vizitate, 2 erau în jud. Maramureş, 2 în jud Satu Mare şi 3 în jud. Cluj, marea majoritate ortodoxe, dar şi unele greco-catolice. Nu am le-am vazut pe cele din Zalnoc, Ilişua, Camăr, nu aveam informatii daca nai exista sau nu.

In alte doua ture ulterioare am vazut, admirat si fotografiat alte bisericute vechi din judetul Cluj si Salaj (majoritatea pe valea Someşului).

Vechea, Aghires-Fabrici, Aghireş Sat, Dâncu, Ţicu, Ţicu- Colonie, Nadaşu, Aşchileul Mic, Aşchileul Mare, Ciubăncuţa, Osoi, Cremenea, Vad- ctitoria din piatra a lui Stefan cel Mare, Calna, Fodora, Gârbăul Dejului, Muncelu, Bârsăul Mare, Ciumârna, Stoboru, Cubleşu, Fildu de Sus, Preluci, Lozna, Letca, Ciula, Topliţa, Purcăreţi, Răstoci, Negreni, Podişu,Ileanda, Piroşa.

Ne-a impresionat mult bisericuta de lemn din Fildu de Sus- despre care stiam de multa vreme ca intr-un clasament neoficial e a 2-a ca valoare dupa cea din Şurdeştii Lapusului. Ne-a cucerit prin frumusete, svelteţe si incadrare in peisaj, prin liniştea din jur, satul fiind intr-o "fundătură" departe de asfaltul şoselelor intens circulate. M-am inteles cu Marlene din priviri: aceasta e bisericuţa ce-o căutam pentru oficierea slujbei religioase a căsătoriei noastre. Si pentru asta - pe noi si pe cei mai dragi noua- ne-a întâmpinat intr-un inceput de octombrie cu culori de toamna şi brânduşe, cu caldura duhovniceacsă si părintească a preoţilor din Fildu de Sus si din Fildu de Mijloc...

http://www.dinumititeanu.ro/Mesaj%20la%20o%20aniversare

Stim ca sunt încă multe bisericute de văzut şi în jud. Cluj, şi în Ţara Chioarului şi Codrului. Ni le vom adauga in "colectia de bijuterii" din folderul "Foto" dar mai ales din suflet. Vom deveni si mai "bogati"!

Am scris toate astea cu gândul că poate aceste rânduri vor deveni un îndemn; nume de sate cu SĂGEŢI SPRE AZUR vor deveni poate o ţintă într-o vacanţă. Căci aşa cum scria Maurice Herzog la întoarcerea în 1950 de pe Annapurna, primul optmiar himalayan urcat de oameni: " Există în viaţă şi alte Annapurne."

Vă dorim să urcaţi cât mai multe "Annapurne" !

glqxz9283 sfy39587stf02 mnesdcuix8