Cruci pe vârfuri

Comentarii si pareri despre crucile ridicate/intalnite in Carpati.

Motto: "Straveche esta dorinta spre varf, spre o tinta care sa potoleasca neastamparul sufletului si sa dea macar pentu o clipa bucuria implinirii."

Fritz Kasparek

Acest subiect a fost dezbatut "fierbinte" pe Alpinet, cand s-a aflat de o proiectata alta cruce ( sunt deja doua) pe Moldoveanu. S-a spus atunci ca in Alpi exista de mult acest obicei: cruci pe varfuri. Le-am vazut in albume si filme, unele la fata locului.

La noi cruci pe culmi s-au ridicat doar in memoria ostasilor cazuti in razboaie, mai ales in locuri vizibile din orasul de la poale, sau de departe: Crucea de pe Caraiman, de pe Piatra Mica a Craiului, cea de pe Giumalau, Crucea Ateneului din Masivul Iezer, Crucea Sandulestilor de pe Dealul Sandului din Cheile Turzii, pe Muntele Mic, Crucea Alba de pe Domogled si altele

Apropo de crucile in memoria celor care s-au jertfit pentru Tara, una din cele de pe Moldoveanu e dedicata acelor tineri care au luptat impotriva comunismului si multi au murit, in Muntii Fagarasului. Consateanul meu, Ion Gavrila Ogoranu, unul din putinii supravietuitori, le-a dedicat tulburatoarea carte in 2 volume "Brazii se frang dar nu se indoiesc". Cand in 7 iulie 2001, am ajuns cu nepoatele mele pe Vf. Moldoveanu, un domn ce parea respectabil, dintr-un grup care mancau acolo, s-a simtit foarte ofensat ca l-am rugat sa-si ia de la baza crucii tricoul pus la uscat. A spus ca aveam tonul iritat! Cred ca da, caci nu pusese flori sau o lumanare. S-a rastit la mine ca varful nu e proprietatea mea si ca el, isi poate pune si chilotii acolo. Am martori! Cred ca nu la acea clipa penibila se refera citatul din Blaga, scris pe cealalta cruce: " Opreste Doamne clipa.."( si pe care Thomas Bross, seful salvamontului Victoria a spus ca-l va muta pe crucea noua, desigur si ceva referitor la eroii anticomunisti.) N-am mai avut replica, nu stiu sa discut cu animale, asa ca m-am intors scarbit si grabit la rucsacii lasati pe Vistea.

La noi nu a existat obiceiul acesta: cruci pe varfuri. Dar a existat si exista obiceiul unor cruci (de lemn) la intrarea/ iesirea din sate si la unele rascruci de drumuri de camp, iar in munte, in locurile de pasunat. Unde nu sunt prea departe de sat (in Apuseni am vazut asta), urca preoti de le sfintesc si pe ele si pasunea. In locurile departate, duc bacii sau bacitele apa sfintita sa le stropeasca, intru bogatie de iarba si de lapte, sanatate pentru animale, ferire de atacul salbataciunilor si de traznet ...

In anii din urma, am intalnit tot mai des si in muntii nostri cruci pe varfuri : Pe Ineu, Pe Gargalau- in Muntii Rodnei. Cea de pe Ineu nu mi-a placut: are si un Crist (un kitch) si un stergar ("ştergură" , se spune in multe parti din Ardeal) ca cele de la icoane. Mi-a placut cea de pe Gărgălău: o cruce simpla de brad. Recent, pe Vf. Pietrosul Calimanilor am gasit o cruce de lemn sculptat pe care scrie: "pace temerarului in zbuciumatul pelerinaj spre lumina si mantuire sufleteasca" ridicata de... din Lunca Bradului- Mures, 1998.

Sa fie clar: Nu-mi plac extremele de nici un fel! Nu mi-ar placea sa apara cruci pe mai toate varfurile din Carpati. Dar nici sa fie interzise sau daramate, cum ar dori unii sau inlocuite cu sfere, cuburi, obeliscuri..( nu s-au propus totusi stele in 5 colturi ! ). Sper ca asa, ca in alte domenii, romanii sa dea dovada de moderatie si bun simt.

Apropo de obeliscuri. Il stiti pe cel de la Lacul Capra, dedicat memoriei celor 4 alpinisti morti in avalansa in 7 feb. 1963, dupa ce parcursesera Creasta Arpaselului (fapt dovedit prin filmul din aparatul foto, gasit si developat...vara, cand au fost gasite si trupurile lor, legate in coarda, in caldarea Fundul Caprei. Ei erau: Marius Anitia -medic, Igor Popovici-matematician (care impreuna cu Robert Domnesteanu a urcat in premiera de iarna Fisura Albastra, cu doua bivuacuri in perete, inclusiv noaptea de revelion 1963 ! ), Ioan Silcă si Constantin Zamfir- studenti. Va dati seama ca tatal lui Marius, care a dat jumatate din banii necesari (totalul mi s-a spus ca era cam valoarea unei Dacii), ar fi dorit o cruce. Dar jumatate din suma a oferit-o Consiliul National al Asociatiilor Studentesti( UTC-ul studentilor), asa ca... s-a ridicat un monument ca pentru soldatii sovietici... Am auzit candva, atunci in primii ani de la ridicare, un tanar care se indrepta spre monument, spunandu-i celuilalt care isi continua drumul: "stai sa vad ce e cu dracia asta". Dupa ce a citit textul (eu eram aproape si ma uitam la el) a balbait niste scuze. Il dusese desigur in eroare forma monumentului.

Cineva spunea pe lista ca un monument-cruce pe Moldoveanu i-ar aminti de epoca ceausisto-comunista. De ce daca comunistii nu ridicau cruci? Eu cred dimpotriva, ca ele ar aminti ca poporul roman s-a nascut si a ramas crestin. Asta nu o stiu sau se fac ca nu o stiu niste domni din vest, care, dupa '89 s-au straduit si se mai straduie, cu eforturi spirituale si materiale demne de o cauza mai buna, sa ne crestineze !!. Cu sute de afise si statii de amplificare prin pietele oraselor si trimitand cate doi mesageri( "vanatori de suflete", le spune un prieten) sa sune pe la usi. Nu o data mi-au spus la usa acesti mesageri: "vi-l aducem pe Isus". Ce tupeu! Le raspundeam desigur cu tonul iritat cu care m-am adresat si "domnului" de pe Moldoveanu, ca mi l-au adus Bunica si Mama cand aveam 3-5 ani. Mai nou isi ambaleaza "marfa" sub haine medicale, brosuri despre boli si sanatate. Scuze pentru frazele off topic!

Si de fapt crucile de pe varfuri nu ar aminti multora ca suntem un popor in cea mai mare parte crestin; ar fi pur si simplu un simplu "semn de varf". Si ca sa nu fiu inteles gresit, va marturisesc ca nu sunt ceea ce se cheama "un om religios". Merg foarte rar la biserica in timpul slujbelor. Biserica pe care o frecventez eu cu regularitate si religiozitate e MUNTELE. Dar intru deseori in biserici si ortodoxe si greco-catolice si romano-catolice si reformate sau evanghelice. Si ma simt bine in toate. In acea atmosfera speciala ma simt bine, ca si in Catedrala Muntelui; stau de vorba cu Bunicii si cu Mama. Bunicul era ţăran intelept, care mergea cu regularitate la biserica, isi spunea seara constiincios rugaciunile, isi facea semnul crucii cand sa aseza la masa si il facea cu cutitul deasupra painii cand o incepea. Dar bunica, profund credincioasa, "femeie cu frica lui Dumnezeu", ii spunea uneori "păgânule", caci el afirma câteodată ca un Om de Omenie nu ar avea nevoie de biserica pentru a se ruga Cerului sau îşi analiza şi recunoaşte pacatele, ar putea face astea şi in pădure. Si se indoia daca exista "viata de apoi". In bisericile in care intru sa-mi racoresc trupul si sufletul, stau de vorba cu mine insumi, imi analizez "pacatele" si-mi acord "pedepse" si sanse de indreptare. Respect toate religiile. Ma deranjeaza doar agresivitatea si intoleranta unora.

Stiu ca nu toti sunteti de acord cu mine,( unii ati scris asta pe lista cand s-a discutat de crucea de pe Moldoveanu) si e normal si bine sa fie asa. Important e sa discutam civilizat si sa ne respectam unii pe altii. Sa respectam , dreptul la opinie, caci suntem "lista de discutii". E trist insa, cand -uneori- se ajunge la insulte si expresii suburbane, uneori reactie disproportionata la o afirmatie decenta, reactie care ma uimeste si scarbeste. Sa speram ca asta nu se va mai intampla.

Meniu site: 
glqxz9283 sfy39587stf02 mnesdcuix8