Cum se anunţă un accident montan

Multi dintre cei care mergem pe munte am fost uneori martori la accidente; am acordat prim-ajutor si am participat la transportul accidentatului. Sau macar am citit multe relatari despre astfel de intamplari nefericite. Stim ca uneori au murit oameni care au plecat sa dea alarma, sa anunte Salvamontul.

Am aflat fiecare dintre noi diferite modalitati de a da alarma in caz de nevoie. Din pacate nu am aflat pana acum modalitati de a comunica: "totul e OK, nu avem nevoie de ajutor". Am discutat asta recent cu Adi David-seful Salvamont Sibiu si l-am rugat sa ridice problema la prima reuninune internationala. Am fost si eu de cateva ori in situatia de a continua un traseu de munte la lumina lanternelor frontale: coborand prin Strunga Dracului, de cateva ori in Piatra Craiului, de cateva ori in abruptul Bucegilor. Voiam sa semnalizez ca totul e OK si nu stiam cum ! Puteam semnaliza prin alfabetul Morse "OK"; dar cati cunosc astazi acest sistem de comunicare ? As fi creat confuzii cu L-L-L si L-P-L.

In mod logic daca nu fac semnale de "cer ajutor" se intelege ca imi continui drumul prin noapte. Dar cei bine intentionati (turisti sau salvamontisti) isi pot imagina si ca cei in cauza poate sunt in dificultate si nu cunosc semnalul clasic semnalizare/alarmare. Eram la cabana Salvamont Plaiul Foii cand a venit cineva sa ne spuna ca se fac semne cu lanterne din abrupt. Salvamontistii au vrut sa plece spre acolo. Dar semnele erau haotice, nu clasicele 6 semnale pe minut si veneau din zona refugiului Cioranga. Erau niste tembeli cu care eu discutasem acolo cu o seara mai inainte si pe care chiar ii avertizasem sa nu se joace cu lanternele, sa nu creeze confuzii. Dar ei voiau "sa fie vazuti si invidiati !". Si salvamontisti sibieni mi-au relatat ca au alergat noaptea de cateva ori de la cabana Negoiu pana sub Custura Saratii, unde unii isi pusesera seara cortul si erau "bine, mersi" !
In vara 2007, fiind cu 9 colegi de Club pe Creasta Picaturii, inaintarea a fost desigur mai inceata decat in ascensiunile mele anterioare. Asa ca ne-a prins noaptea la iesirea din Tunelele Picaturii si am urcat la frontale pana pe Prispa Gemenilor unde am facut bivuac in jnepeni. De jos, din zona Gura Dihamului, repetate semnale luminoase puternice (3/minut) ne intrebau (banuiam ca pe noi) daca avem probleme. Probabil ca luminitele frontalelor noastre i-au indemnat pe unii sa anunte Salvamontul. Asa ca am format 0-SALVAMONT si am lamurit problema; semnalele au incetat.

Neintelegerea dintre salvatori si cei in dificultate poate duce la un sfarsit tragic. Celebrul ghid din Chamonix Rene Desmaison explica in cartea sa "342 heures dans les Grandes Jorasses" cum cei din elicopterul care se apropiase foarte mult de peretele in care in februarie 1971 el si Serge Gousseault se aflau in dificultate nu au inteles asta, dimpotriva, au inteles ca sunt OK si vor continua (mai aveau doar 80 m de perete !). Serge a murit a doau zi, Rene a fost salvat "in ceasul al 12-lea ", dupa inca cinci zile !.

In mod CLASIC anuntul "cerem ajutor" se face prin semnale luminoase, vizuale sau sonore. Codul international de alarmare in munti a fost adoptat in 1937 la Congresul de la Paris al UIAA (Uniunea Internationala a Asociatiilor de Alpinism ).

Cerere de ajutor: 6 semnale/minut la interval de 10 secunde intre ele
Raspunsul: "receptionat semnalul" : 3 semnale/minut, adica un semnal de 2-3 sec la interval de 20 sec.
Intre doua serii de semnale. se face cate o pauza de 1-2 minute .
Semnale luminoase: -Noaptea se pot face cu: lanterna, felinar, acoperirea-descoperirea cu o patura a unui foc sau a altor surse de lumina..
- Ziua: oglinda cu care se reflecta razele solare, rachete fumigene sau luminoase, etc.
Semnale vizuale: Semnal de ajutor lasat la vedere (nu intermitent !) poate fi :
-Ridicarea fanionului rosu de langa refugii sau folosirea in locul accidentului a unei suprafetze colorate de preferinta in rosu sau portocaliu-auriu ( folie de supravietuire cu partea colorata) fixata pe stanca ...
- Fluturarea cu mana a unor obiecte colorate: tricouri, hanorac, etc.
- Ridicarea bratelor in Y deasupra capului.
Semnale acustice: strigate, lovituri in obiecte metalice, etc.

MODERN :
In ultimii ani, multe vieti ale unor accidentati pe munte au fost salvate datorita TELEFOANELOE MOBILE. Daca suntem martorii unui accident montan si avem un telefon mobil, anuntul se poate face la numarul dispeceratului Salvamont formand : 0SALVAMONT (adica 0725-826 668).Eu acolo as suna mai intai si abia apoi la 112. Stiti de ce ! La Salvamont se poate apela si in caz de rataciri, de a cere informatii despre zona, informatii care sa ne permita a ne descurca fara o alarmare propriu zisa.

Nr.. international de urgenta este 112. Apelul este gratuit. Pe site-ul ISU (Inspectotaul de Stat pt.Situatii de Urgenta) am citit ca numărul functioneaza chiar daca telefonul mobil nu are cartela SIM in el, nu mai ai credit pe cartela, sau tastatura este blocata. Insa nu funcţionează daca telefonul are bateria descarcata sau daca nu este semnal GSM. Si din pacate sunt multe zone din munti unde nu avem semnal GSM. Mai ales in acele zone trebuie sa fim prudenti, sa evitam un accident. Iar daca sunati doar la 112, operatoarele anunta ISU si nu e sigur ca anunta si Salvamontul din zona sau fac asta cu intarziere. Iar ISU la fel ! S-a vazut asta in ian. 2014 cand a fost accidentul aviatic din Apuseni (cititi daca vreti: http://www.dinumititeanu.ro/node/1373 )

Anuntul trebuie sa contina:

-numele si prenumele celui care da alarma.
-numele si prenumele persoanei accidentate- daca il cunoastem
-natura si gravitatea accidentului (alunecare-cadere pe panta abrupta, avalansa,fracturi, hemoragii, constient sau nu , etc)
-numarul de victime
-locul
-ora accidentului
- masurile de prim ajutor acordate deja sau in curs de acordare, ce si de catre cine
-conditiile meteo: vant, vizibilitate...

Amintesc ca in 8 martie 2008, tanarul Sami ce cobora cu snowboard-ul de la Balea Lac si a fost acoperit complet de o avalansa la baza Scocului Mortii, a putut fi cautat si gasit viu "in ceasul al 12-lea" datorita faptului ca a reusit sa dea telefon de sub zapada la 112 si apoi sa discute cu Adi David- seful Salvamont Sibiu ! Incredibil (spuneau unii sceptici !), dar adevarat !

Daca sunt persoane accidentate grav sau mai ales daca sunt persoane decedate, n-ar trebui (sper sa devina obligatoriu !) sa apara numele lor in presa, radio, TV ! In alte tari, anuntarea familiei respective au voi s-o faca doar persoane abilitate, psihologi, experimetati in a comunica astfel de vesti ! Apropo: va redau un exemplu de cum nu trebuie facuta comunicarea unei astfel de vesti : In seara de 11 februarie 1983 suna telefonul unei familii din Cluj:

"-Alo, familia Serban ?
-Da, familia Serban..
-Aici postul de militie din Salasul de Sus , judetul Hunedoara .Aveti un baiat plecat in muntii Retezat ?
- Da !
- E mort ! Veniti sa-l luati ! "
Comentariile sunt de prisos !

INSA: Cel mai eficient este....sa nu devenim victima unui accident montan ! Sa nu abordam Muntele fara o pregatire si documentare prealabila, fara cunostintele teoretice si fara echipament adecvat si experienta practica macar a unuia din grup.
"A drumeti in munte nu e un act de curaj ci de intelepciune. El, MUNTELE, nu tolereaza ignoranta" scria Constantin G. Paun. As adauga ca nu iarta nici ingamfarea !

Asa ca sa nu atacam Muntele ca pe un dusman, sa ne apropiem de el ca de un bunic, cu respectul cuvenit, cu dragoste, dispusi sa-i ascultam povetele , sa invatam din intelepciunea sa. Sa-l ascultam cand ne spune ca pericolul e mare, cand ne indeamna s arevenim alta data ! Sa aflam in Imparatia Muntelui numai bucurii, sa nu fim victime ale ignorantei, inconstientei, imprudentei si ingamfarii.

glqxz9283 sfy39587stf02 mnesdcuix8