Jepii Mici - Jepii Mari

Nume incorecte, confuze, de trasee turistice. Argumente pentru folosirea unor denumiri adecvate in munti si exemple de alte denumiri gresite.

Subiectul a fost dezbatut pe lista Alpinet. O intrebare despre aceasta dilema pusesem si eu in urma cu vreo 2 ani. Nu am participat la dezbateri; am asteptat parerile "bucegistilor". Nu le mai caut acum in arhiva listei sa redau pareri pro si contra. Revin insa la subiect, caci, introducandu-mi si ordonandu-mi in calculator bibliografia montana ce o posed, am dat de un articol cu aceasta tema - eu spun ca pertinent- (imi aminteam vag ceva, undeva, candva) .E in revista Muntii Carpati nr. 10, pag. 43, scris de Radu V. Cotta, acel pasionat, meticulos si altruist montaniard a carui inima, la fel cu cea a lui Nae Popescu, s-a oprit pe munte, in acelasi an. Ica Giurgiu, in MC 30 , ne aminteste succint CV-ul montan al acestor montaniarzi-model.

Pentru cine are rabdare si curiozitate, redau mai jos partea I-a din articolul "Abruptul estic- toponimie si istorie"al lui Radu V. Cotta:
==================================================
De multe ori mi s-a intamplat sa aud:" Am urcat din Busteni la Cabana Caraiman pe Jepii Mari si am coborat de la Cab. Piatra Arsa pe Jepii Mici" . Aceasta exprimare este eronata si voi incerca sa argumentez in cele ce urmeaza:

Singura vale din abruptul rasaritean al Bucegilor, afluent al Vaii Prahovei, numita Jepi, se formeaza sub Vf. Baba Mare; urmeaza aproximativ directia vest-est, trece pe langa cabana Caraiman si iese din abrupt cam in dreptul statiei de telecabina din Busteni, confluind cu Prahova in apropierea Fabricii de hartie si celuloza. De-alungul ei se desfasoara poteca turistica marcata cu cruce albastra.
Poteca numita gresit "pe Jepii Mici"- se inscrie in realitate in cea mai mare parte a traseului ei superior si median, pe langa valea Urlatoarea Mare, respectiv Urlatoarea Mica, valea reunita fiind de asemena un afluent mai sudic al Prahovei, pe care o intalneste in Poiana Tapului. In apropiere de carare, in aval, se gaseste cunoscuta cascada Urlatoarea . Aceasta poteca , insotita de semnul turistic triunghi albastru, urmeaza indeaproape traectul unui vechi funicular de lemne, construit de fratii Schiel, fondatorii si proprietarii pe atunci ai fabricii de hartie din Busteni. Urmele acestei instalatii de transport aerian (DM: cititi/recititi cartea "Hoinar prin Bucegi" scrisa la 17 ani de Andrei Pandrea !) se mai pot vedea si astazi de-a lungul traseului: piloni metalici ori numai fundatiile lor, statii unghiulare, instalatii de intindere a cablurilor ori chiar bucati de cablu. Exista de asemenea bine cunoscuta cladire vizibila din Valea Prahovei -situata aproape de iesirea in Platou a funicularului- denumita in trecut Cantonul Schiel, azi Cantonul Jepi, care adaposteste Casa Naturalistilor si ref. Salvamont- cota 1960 m. (DM: cititi /recititi despre acest canton in cartea "Amintirile unui alpinist" a lui Niculae Baticu )
Exista intr-adevar un parau Jepii Mari, care insa nu are nici o legatura cu traseele in discutie. El se afla pe versantul vestic al Culmii Babele- Varful cu Dor, avand izvorul in dreptul stadionului de langa Piatra Arsa.; curge spre vest sud-vest si se varsa in Valea Izvorul Dorului, la randul ei tributara a Prahovei. Acest toponim s-ar putea explica prin faptul ca valcelul traverseaza una din cele mai compacte perdele de jepi (jnepeni) din masiv (rezervatie naturala), cu inaltime relativ mare.
In aceeasi culme Babele- Vf. cu Dor gasim si doi munti: Jepii Mici ( 2143 m ) la nord si Jepii Mari ( 2071 m ) la sud. Daca vom cauta o corespondenta intre denumirile mentionate mai sus ale celor doua poteci turistice si cei doi munti omonimi, atunci vom constata ca potecile ar trebui sa se numeasca exact invers !! Intr-adevar, cararea cu semnul cruce albastra trece prin apropierea Vf. Jepii Mici ( la nord de acesta), iar cararea cu semn triunghi albastru este mai apropiata de Vf. Jepii Mari ( trece tot pe la nord de varf ) ( DM: pe mine m-a intrebat cineva langa cab. Caraiman daca traseul acela e Jepii Mici. I-am raspuns ca eu stiu doar ca e Valea Jepilor) Se mai poate semnala si urmatorul paradox: Muntele Jepii Mici e mai inalt ca altitudine de la nivelul marii decat Jepii Mari ! ( DM: idem cu Timbalele din Piatra Craiului !). Explicatia este elementara: : pe ciobani si vanatori, poate si pe calugari, nasi de fapt ai acestor munti, ii interesa prea putin altitudinea lor reala. De altfel diferenta altimetrica intre cele doua varfuri este numai de 72 m, nici nu e prea lesne de perceput cu ochiul liber ( DM. Intre Timbalele din P. Craiului diferenta este de 23 m dupa E. Cristea si de 59 m.dupa A. Beleaua ) intre cele doua piscuri fiind o distanta orizontala de aproximativ 2 km. Exploratorii cei dintai ai acestor locuri, constatau in schimb urmatoarele: Pe varful in realitate mai scund, jnepenii (jepii ) cresteau mai mari decat pe megiesul sau de la miazanoapte. O explicatie stiintifica- nu e descoperire proprie- ar putea fi ca vegetatia scade in inaltime o data cu altitudinea.

Cred ca e timpul ca "erezia" ce s-a nascut pe seama cailor turistice"Jepii Mari" si "Jepii Mici" sa fie curmata. Prin urmare, poteca mai nordica, avand marcaj cruce albastra trebuie numita corect"pe Valea Jepilor", iar cea mai dinspre sud, marcata cu triungi albastru, Poteca Urlatorilor sau Poteca Schiel.
===============================================================
Eu - ca nespecialist in Bucegi- accept logica de mai sus, care ar evita confuziile. In discutiile care au fost pe lista, cineva argumenta "Jepii Mari: si "Jepii Mici" cu denumirile de pe indicatoarele turistice. Credeti ca cei care le-au facut au framantat "problema " ca si meticulosul Radu Cotta? Stiti ca intalnim uneori si indicatii orare total eronate pe unele sageti turistice.

Paranteza: mai sunt in Carpati multe denumiri gresite sau inversate din neatentia unui geograf sau cartograf, care apoi s-au perpetuat: ex. clasic e in Rodnei, unde succesiunea REALA , logica, a varfurilor de la Pietrosul spre Tarnita La Cruce aste: Buhaescu Mare - Buhaescu Mic- Rebra, cum e acum în hărţile Bel Alpin si Schubert-Franzke (Munţii Noştri) si nu cum e in toate hartile mai vechi: Rebra-Buhăescu. Greşit sunt trecute (inversate) în hărţi vârfurile Struniorul şi Străciorul din Călimani şi scris altul Ţuţurgăul- scis "nemţeşte"- Zuzurgău.... Sa mai amintim si de caraghioasa denumire Valea Rindiboilor a unui parau ce curge din M. Fagarasului in Olt, care in realitate e in romaneste Valea Boilor ( candva bou= bour !) , pe care sasii au tradus-o Rindbach ( Rind= vaca, bou, bach=rau) . Dar topograful care a retradus-o in romaneste de pe hartile germane a facut o strutzo-camila !!. Sesizase tampenia asta si Emilian Cristea in monografia sa, in textul cartii, dar.... pe harta e tot "Valea Rindiboilor", caci... aceasta era "denumirea oficiala"!! . Asa ni s-a spus si noua cand - pe o harta a masivului Gilau-Muntele Mare- am vrut sa corectam numele "Vf. Lunca nord-vest" cu numele real : Jidovina, pe care cineva il crezuse jignitor pentru unii conationali. De unde era sa stie ofiterii topografi ca in limba romana arhaica jidov = urias ? Ni s-a reprosat dur ca "ce a semnat tov. general ( Seful Directiei Topografice a Armatei) e corect, e lege !" Halal corectitudine, vazuta si de pe atlasele rutiere editate cu aceeasi "competenta", unde sunt trecute drumuri imaginare, iar altele existente de decenii nu exista.Iar pe un atras, în inima Apusenilor figura Platoul...Padeş în loc de Padiş ! Radu al meu va poate da zeci de exemple ! Le-a semnalat intr-un plen si unui inalt functionar din Min.Turismului, minister care premiase acel "Atlas rutier" pe care l-au injurat apoi si turisti romani si mai ales straini.

Am văzut recent pe internet ipoteza că ar fi corect "Vânătarea lui Buteanu". Eu susţin că numele corecte sunt cele date de localnici ! Mie, în anii ''70, un bătrân din Cârţişoara mi-a dat explicaţia " Pe acolo vâna Buteanu" . Sper că bătrânul nu spunea asta dpar ca "ipoteză". Dar cei care lansează ipoteze "din birou" ar trebui să stea de vorbă cu bătrânii locului. Căci "domni" bine intenţionţi pot greşi. Ştiu că mai toţi salvamontiştii, turiştii, schiorii spun Valea Laiţa. Localnicii îi spun la nominativ Laita ! Doar la genitiv se spune Lăiţii, similar cu Sărata-Sărăţii, Pojorta-Pojorţii..

Revenind la Jepii "noşrti", as incheia cu "sa ne vedem pe Valea Jepilor sau pe Poteca Urlatorilor", dar avand in vedere gradul lor de poluare, mai bine sa ne vedem revedem pe poteci mai curate,

PS. Il admiram pe Radu V. Cotta de multa vreme din citite si auzite . Dar am avut o singura ocazie de a-i stange mana si de a schimba cu el cateva fraze, la Clubul Floarea de colti. Dumnezeu sa aiba grija de sufletul sau.

Meniu site: 
glqxz9283 sfy39587stf02 mnesdcuix8