Superbie pe creasta muntilor Rodnei

Relatarea unei ture cu schiuri pe creasta Rodnei in sens vest-est.Echipa : Cezar Manea- Bucuresti, Dinu Mititeanu- Cluj Data: 2-4 apr.2004 Plecare: Halta Romuli. Sosire: Rodna Veche. Timpi de mers: Vineri 2 apr.2004: 15,5 ore ( 04.27- 20.00 !), sambata 13,5 ore (8.30-22 ). Duminica 3 ore ( 7-10 ).

Bivuacuri: prima noapte in cort in Saua Puzdrele, a doua in refugiul Curatel.

Vremea: excelenta, soare orbitor, vizibilitate cum ne doream, in toate 3 zilele, in ciuda unor site-uri meteo renumite, care anuntau vreme buna/superba doar vineri !

Zapada: excelenta, nici moale, nici prea inghetata. Am avut, dar n-am folosit coltarii si pioletii.

Coechipierul: un Om minunat, pe care nu-l mai vazusem cam de 20 de ani ! Fost alpinist de mare clasa la IPGG-U Bucuresti si apoi la Armata BV. A fost coechipierul lui Iosca Ghetie in a 2-a escalada de iarna a Fisurii Albastre.

Nu mai fusesem pe munte de...4 zile, duminica revenisem dupa 3 zile de Calimani. Intrucat Marlene avea incheiere de luna, cautam coechipieri: Lui Doru Munteanu i se blocase ziua de vineri pe care si-o stia libera ( i-o daduse si Guvernul, fericit ca suntem in NATO !) ; pe Titus Hen il invitasem prea tarziu in Suhard, avea alt plan de Florii cu familia , Cezar Manea -care scrisese pe una din liste ca e amator de schi de tura, mi-a spus miercuri ca-mi va da raspuns.

Ne-am revazut cu Cezarica dupa vreo 20 de ani in halta Romului la ora 04.27 ; halta in care cineva scria candva pe lista ca - fiind intuneric si halta pustie- au asteptat sa se faca ziua ca sa se poata orienta , sa poata cobori la sosea si sa intrebe pe unde s-o ia la drum. Eu eram "acasa",Romuli era in "parohia" mea ca tanar medic la Telciu.In plus, am mai coborat/urcat in tren acolo si in ultimii ani de cateva ori. Asa ca ..la drum! Cam 1/2 km pe sosea in amonte, apoi la dreapta pe sub viaduct, 8 km pe valea Stramba, cu schiurile ( Cezar si cu claparii de tura pe rucsaci). La ora 6.45 eram langa cabana Zavoaiele Borcutului, cand primul muncitor forestier iesise "pentru sine". Pauza la "borcut", mic dejun frugal. Le amintim apoi schiurilor si focilor pentru ce le-am luat cu noi si ele... au inteles aluzia: s-au lasat "incalecate" ! Zapada suficienta si tare prin padure. In poiana Ciunget a Obcinei Strambe iesim in soare. Prima foto e cu trei piramide albe in zare: spre nord Pop Ivan- Muntele lui Serban si Farcau-Mihailecu, iar la vest inconfundabilul Tibles- tot cu trei varfuri ,ca un soclu de premiere pentru sportivi: I.Tibles, II. Bran, III. Arcer. Zapada "beton". Nu ocolim Vf. Batrana pe poteca de vara prin padure, ci urcam pe cupola lui ca un ceaun rasturnat (1710 m ). Alte poze; Ii explic/arat lui Cezar lungile culmi sudice. Lectii de geografie voi face cu el si din creasata principala: Muntii de pe granita, cei din Ucraina, Muntii Bargaului, Calimanii... Acum jos focile pentru prima coborare "iuhuuu" !

Pe traseu am mers pe foci, am mai coborat pe schiuri si cu foci si fara foci, am urcat majoritatea varfurilor- cu schiuri si foci, in unele locuri pe bocanci,cateva le-am ocolit. Am mers si cu schiurile pe rucsaci, le-am dus si in maini pe zone scurte. In unele zone, cu mers mai incomod "de-a coasta" pe schiuri din cauza zapazii inghetate,am preferat mersul pe bocanci; acestia intrau in crusta 1-2 cm. Am considerat ca schiurile sunt doi pechinezi la plimbare si le-am dus "in lesa" . Asa usor veneau dupa noi, ca nici nu le simteam !

Voi insira varfurile vest-est; cele ocolite le notez cu (o), celelalte le-am urcat. Batrana, Groapele( Gropilor ), Rebra ( pe harti e numit gresit:Buhaescu Mic ) , Obarsia Rebrei, Cormaia, Repedea, Negoiesele (o),Puzdrele(o), Aniesul Mare, Laptele, Galatul , Muntele Cailor (o),Gargalaul, Claia, La Cepi, Omului, Cisia (o), Putredu (o), Tomnatecu (o),Coasta Neteda (o).

Coborari mai lungi, superbe pe schiuri au fost de pe Vf.Repedea si mai ales de pe/dupa Vf. Omului, pe sub "Dromader", prin apropiere de Tarnita lui Putredu, pe pantele sudice ale crestei, pana la obarsia (vara) Izvorului Rosu, in "dolina" unde montasem intr-o iarna cortul cu Marlene cand veneam invers, din Pasul Rotunda- Ineut -Ineu.( articolul "Dor de Rodnei" ). De acolo am urcat oblic spre creasta. Am prins/admirat/pozat apusul la 19.50 de pe ultimul varf/varfulet fara nume al crestei- inainte de saua Ineu si Vf. Ineu.

Acest mic, dar fain varf, eu l-as numi Vf. Bila ( sub el e caldarea Bila , caci varful Tomnatic, din care pleaca spre N-E piciorul Tomnatic, e mai spre vest ). Apoi "ne-am dat" iar pe schiuri, la lumina scazanda a zilei si crescanda a lunii pline. Am tintit in coborare lina piciorul ce pleaca din Ineu- Saua "cu Lac"- Saua Curatel- Vf. Benes. Ce lunga traversarea acestei fetze sudice a secundului varf al "Fagarasilor Nordului" !( Da, recunosc: de data asta n-am urcat la vest pe Buhaesti ( 2221 si 2119 m )si Pietrosul (2305 m -top-ul Carpatilor Rasariteni ), la est pe Ineu ( 2280m ). Dar "puteam intinde mana sa-i atingem". Muschii ce trebuiau sa tina schiurile pe canturi, protestau in reprize cerand pauza. Erau caliti la mers, nu la "stat" in izometrie!

Mai jos, varfurile Muntelui Harosu, ce trebuia abordat pe versantul estic, ne obliga sa renuntam la frumoasa coborare. Luna plina, dar relieful zapezii ce-l vedem nu coincide cu cel ce-l simtim; nu sesizam bine sus-josurile, iar ruscacii sunt rucsaci nu rucsacei ! Asa ca jos schiurile. Daca am fi pus iarasi cortul in Saua "cu Lac" sau intr-o sa a Harosului" ( ar fi fost a 14-a noapte in cort in iarna asta pt. mine !), am mai fi beneficiat duminica de inca o lunga si faina coborare. Am dorit insa sa ajungem ( am ajuns la ora 22 ) la refugiul Curatel . Nu era prea curatzel! Masa si bancile din fatza lui nu mai existau, geamuri sparte, acoperite cu o usa, etc . Treaba tipic romaneasca . Dimineatza, desteptarea la ora 06 . La 07 eram pe schiuri; cateva mici urcusuri le facem fara foci; in rest... o lunga si faina coborare pe drumul ce serpuieste de pe un versant pe celalalt. Un grup de vanatori pe langa care am trecut "in tromba" la vreo 200 m de ei, nu cred ca ne-au adresat in gand urari de bine: mirosurile hainelor noastre ( noi ne spalasem seara cu zapada ) le-o fi alungat "vanatul" ! Dar.. tot ce e frumos... se termina prea repede. Schiurile ni se urca in curand iarasi pe rucsaci. La ora 10 suntem in Rodna. Lumea, cu ramuri inmugurite, intra in frumoasa biserica. E ziua de Florii . Intram si noi sa multumim Celui de Sus pentru aceste zile de vis...

Apoi o apa minerala, un suc, o cafea si mult dorita "ocazie"- un microbuz ne duce la gara Ilva Mica. La ora 12.57 vine trenul Iasi-Timisoara. Nu-l las pe Cezar sa stea - ca "razbunare"- 8 ore in Beclean; caci nu-i pot purta pica pentru cele 12 ore cat l-am asteptat in Beclean din cauza ca si-a anuntat sosirea cand au eram in tren spre...Vatra Dornei, ca sa fac singur Creasta Suhardului. Dimpotriva, sunt dator sa-i multumesc. Datorita lui am avut aceasta bucurie de a parcurge inca o data iarna toata creasta Rodnei, caci "din bucati" am facut-o de mai multe ori in anii trecuti.( prima data iarna in 1971-toata creasta ) Va sta 6 ore la mine, in Cluj,unde abia acum simtim oboseala. Obositi? Am mai scris-o candva: poate muschii, poate salele, poate soldurile, dar NOI NU ! .Pe noi, Muntele nu neoboseste niciodata !

Meniu: 
08. ture de iarna
glqxz9283 sfy39587stf02 mnesdcuix8