Perspective sumbre pentru natura carpatină

PERSPECTIVE SUMBRE PENTRU NATURA CARPATINA
DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI

de Radu Mititean

11 Decembrie este Ziua Internationala a Muntelui, instituita de
Organizatia Natiunilor Unite pentru a marca problemele si oportunitatile
specifice acestei adevarate "coloane vertebrale" a mapamondului pe care
o formeaza lanturile montane, acoperind 24% din continente si o treime
din Romania.

Editia din 2013 are ca tema la nivel global "Muntii - cheie spre un
viitor durabil". Ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare
si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare
sustenabila. Dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi
trista, de constientizare a starii de pericol si de mobilizare in
apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediu.

Carpatii romanesti adapostesc o imensa varietate peisagistica si o
biodiversitate deosebita. Cuprind cel mai mare peisaj forestier intact
din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de
carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi, in conditiile in care
cele mai multe state europene nu mai au niciunul. Carpaţii sunt (au fost !)timp de multe secole sursa de apa,
rezerva de lemn, adapost pentru vremuri de restrişte, vatră de
civilizatie, tezaur natural, model de convietuire armonioasa om-natura
si leagăn de valori culturale fără de care Romania
ar fi de neimaginat.

Si in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire
extraordinara, ii supunem de decenii unui asediu distrugator, mult
accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al
autoritatilor publice si al unei parti a populatiei, ducand la o
degradare accelerata si chiar la impingerea spre disparitie a unor
elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.

Astfel, padurile Carpatilor sunt taiate intr-un ritm ametitor in
ultimele doua decenii, mult mai mare decat statisticile oficiale. Uneori, chiar autorităţile
recunosc jaful si faptul ca, daca in toata Europa, suprafata de
padure creste, la noi e in continua scadere. Iar ceea ce se mai
considera padure este de regula ceva brăcuit, măcelarit de taierile
ilegale, de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete urmand ca ramasitele
slabite sa fie doborate de intemperii si proliferari de ipide, atunci
cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea taierilor abuzive. Iar
Parlamentul tocmai pregateste un nou Cod Silvic si mai permisiv pentru
mafia padurilor decat cel actual.

Peisajele carpatine incep sa fie sluţite de eoliene, care vizeaza mereu
crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru
estetica montana si nu numai. In plus, linii electrice aeriene de inalta
tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod
Transelectricii, sosele pana in varf de munte construite cu nepasare
fata de impactul de mediu, vile si hoteluri infipte in zone alpine ce
erau inca cvasinaturale, mijloace de transport pe cablu tot mai multe,
mii de antene GSM, fac tot mai hidoasă faţa altădată superbă a Carpatilor.

In Călimani, in muntii Metaliferi la Roşia Poieni si in alte zone, răni
imense in trupul muntelui au fost facute de oameni, iar autoritatile
pregatesc noi asemenea agresiuni la Roşia Montană, la Băişoara, la
Certej, la Bucium, in multe locuri din Muntii Banatului, in
Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de granit
rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.

Raurile montane sunt sub un nou asediu hidroenergetic. O buna parte
din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri
de acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare
numar de alte rauri spre respectivele lacuri. În ultimii ani a inceput
atacul asupra tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin
poiecte criminale de microhidrocentrale care introduc in conducte pe
multi kilometri,captand cea mai mare parte a apei si lasand albii aproape secate
si distruse de buldozere si excavatoare. Şi totul sub pretexte
"eco" de promovare a asa-zisei "energii verzi" !!

Braconajul infloreste in Carpati, iar oieritul si agricultura
traditionala mor, se abandoneaza stânile si se infunda plaiurile, se
blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani,
magari cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi. Sălaşele sezoniere din
Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe cătune sunt parasite,
sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in varsta, iar
Electrica a tras linii de curent prin sate de munte cand era deja prea
tarziu pentru că tinerii plecaseră cu totii la oras. Azbocimentul a
inlocuit sindrila pe acoperisuri, sârma ghimpată a inlocuit gardurile de
lemn, reproduceri de prost gust au inlocuit incoanele pe sticla pe
peretii caselor muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu
sa faca un tulnic, un ciubăr, o cergă sau o instalaţie de moara sau
joagăr actionat cu apă sau o vâltoare.

In schimb se umplu muntii de ATV-uri, gipane, motociclete enduro,
motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si bărci cu motor pe
lacuri... sfâşiind linistea, imputind văzduhul cu gaze de esapament, si
adesea degradand si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste
fundul si pe jos cate putin... Legislatia tembelă, in frunte cu Codul
Silvic si Legea Ariilor Protejate, nu interzice, nu restrictioneaza ferm
accesul motorizat in natura montană in scop recreativ. În schimb
prohibeşte total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si
sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde
nu este traseu sau zona special marcata in acest sens... Marcate
turistic fiind sub 0,1% din poteci si drumuri, si pentru turism
ecvestru, biciclistic sau pe schiuri neexistand deloc trasee marcate, în
ciuda promisiunilor deşarte ale tuturor ministrilor de resort din
ultimii 15 ani. .

Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui
asigurate de Consiliile Judetene, dar majoritatea aloca zero. Pentru
marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan
lipseste cadrul legal - proiectele legislative sunt plimbate dintr-un
sertar ministerial in altul de peste un deceniu. Traseele de alpinism si
escaladă nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurări, in
schimb apar fierătanii odioase promovate ca "via ferrata". Se interzice
practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in
schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte
sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona
montana putand deveni o buna afacere pentru cei al caror interes nu este
protectia naturii montane, ci profitul. Nu degeaba mare parte din
parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate
de operatori economici, al caror rol prin definitie este sa faca bani cat
mai multi. Rezultatele se vad....

In schimb se promoveaza vânătoarea, si inca in mod traditional,
antiecologic, vizand "recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase. Se
tolereaza braconajul, se permite sa iti faci vila in padure sau in varf
de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti
croiesti drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri
glaciare, cum a facut cu Tăul Ştiol un fost primar din Borsa care nu a
ajuns nici o singura zi dupa gratii pentru ticaloşiile comise, cum nu au
ajuns practic niciunii din călaii naturii montane, desi ii avem cu
miile cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic si alte
categorii.

Daca vom continua in aceasta directie si acest ritm, intr-un deceniu
riscam sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi,
sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor,
sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impăiate prin
pensiuni de prost gust si sa vedem râuri adevarate de munte doar prin
filme documentare sau prin ţări care nu si-au batut joc de muntii lor si
asa mai departe. Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus ca a
fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a Romaniei...

Ar fi tragic ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o Zi de
Comemorare a Muntilor Carpati, desi daca nu ne trezim la realitate, ne
paşte chiar aşa ceva...

Cluj-Napoca, 11 decembrie 2013

Radu Mititean
director executiv al Clubului de Cicloturism Napoca -CCN

PS. Fiind o zi speciala, si tonul e ceva mai patetic si cu accente de
pamflet, dar esenta ramane corectă din păcate cu privire la toate
problemele trecute in revistă. Iar expresia "Carpaţii sub asediu" nu este
o simplă figură de stil...

Meniu site: 
glqxz9283 sfy39587stf02 mnesdcuix8