În vizită la bătrânii din Valea Poienii

Prin multe locuri, mai ales pe dealuri din Apuseni ( și nu numai) există mici sate muribunde, în care de la an la an mai găsim în viață tot mai puțini bătrâni. Un astfel de loc - unde erau mai mulți astfel de oameni, este cătunul Valea Poienii, aflat la sud de marele sat Sălciua de pe Valea Arieșului.

Sâmbătă 17 oct. 2018, 12 colegi de Club am fost să-i vizităm din nou pe acei ”ultimi mohicani” care mai sunt în viață în acel cătun muribund. La 10 case am mai găsit pe cineva, dintre care la 8 case doar câte o persoană. Cea mai în vârstă- tanti Valeria are 90 de ani, cei mai mulți au în jur de 80 de ani. Doar trei sunt de 46- 50 de ani. S-au bucurat de bunătățile ce li le-am dus, dar mai ales de faptul că nu i-am uitat, că le-am oferit ocazia de a avea cu cine să mai stea de vorbă, cui să-și spună necazurile. De fapt sunt consolați cu viața lor, nu însă cu singurătatea, căci părinții lor nu au fost singuri la vârsta ce o au ei acum. ” Nu ne e teamă că vom muri de foame, ci de tristețe, de dorul copiilor și nepoților”- mi-a spus altă dată o femeie a cărei casă era acum pustie. Unii au murit, pe alții i-au luat copiii la oraș, dar unii se încăpățânează să stea în casa lor până mai pot umbla prin și pe lângă casă. La unii dintre ei mai vin ”copiii” stabiliți prin Aiud, Teiuș, Alba Iulia, care, celor care mai au vreo vacă, le cosesc vara fânul, iar toamna le pregătesc și lemnele pentru iarnă... Alții nu au pe nimeni și dacă abia se mai mișcă pe lângă casă, sunt la mila consătenilor care-s mai valizi, să le cumpere și lor câte o pâine sau altceva strict necesar de la magazinul din Brăzești.

Au îmbătrânit și casele și natura: s-au sălbăticit livezile, pomii fructiferi, copacii, pășunile, s-au închis potecile, s-au înmlăștinit sau au secat izvoarele. Văzând toate astea, eu -Dinu- care am făcut prima vizită pe acea vale prin 1963-1964, sunt și mai trist, amintindu-mi cum atunci pulsa aici viața, ce semne de hărnicie vedeam, câte clăi de grâu pe toate terasele, acum sălbăticite. Am văzut azi multe clăi de fân lângă grajduri și curți pustii...

De vreo 3 cruci de pe la intersecții, am legat câte o panglică tricoloră, cu care legasem și unele ”cadouri” data acelor oameni săraci, dar de mare omenie !

Aflăm și vedem mereu cum unii oameni devin tot mai bogați, alții tot mai săraci.

Aflăm și vedem mereu cum unele orașe devin tot mai moderne, mai bogate, iar unele sate tot mai sărace, mai muribunde...

Ceea ce au oamenii din sate ca Valea Poienii și noi nu mai prea avem: aer curat, liniște, alimentație bio.

Vom mai merge la sărmanii oameni de pe acea vale, până ce va deveni complet pustie cum sunt satele-fantomă Cheia, Curpeni, Mesteacăn și multe altele.

Câteva imagini la: http://www.carclujuniv.org/

Dinu

glqxz9283 sfy39587stf02 mnesdcuix8