50 de gânduri despre Piatra Craiului

Culese de Dinu MITITEANU

Scurta precuvantare.

Vorbind deseori in public despre CRAIASA CARPATILOR romanesti, aminteam ce a scris John Ruskin:

„Nicaieri in natura nu exista atata varietate pe un spatiu atat de restrans ca in munte”.

Si il parafrazam apoi afirmand ca:

” Nicaieri in alt munte al nostru, nu exista atata varietate, atata concentrare de frumusete pe un spatiu atat de restrans, ca in PIATRA CRAIULUI.”

Se stie ca e un munte pe cat de frumos, pe atat de periculos . Eu insa as adauga ca e periculos doar pentru cei care nu-l abordeaza cum se cuvine: bine echipati, pregatiti fizic si psihic, documentati, prudenti, eventual ghidati pe trasee nemarcate de cunoscatori ai acestora. Am intalnit prin cotloanele Pietrei zeci de imprudenti si am scos din necaz mai multi decat in zona mea de actiune ca (fost) salvamontist.

E un munte fascinant. Stiu oameni care s-au indragostit nebuneste de Craiasa Carpatilor. Ca de o femeie, asa cum a scris Jean Coste: „J’aime cette montagne, comme on aime une personne”. Stiu un Om care, de cateva ori in viata, cand i s-a cerut sa aleaga intre doua iubiri, a ales Craiasa. Unii dintre cei care iubiti Piatra, stiti despre cine vorbesc.

Ea te cheama mereu, de Ea nu te plictisesti niciodata. Unor amici care se mirau ca merg anual de cateva ori si dedic multe zile Acestui Munte, ei stiind ca „il termini in 3 zile”, eu le raspundeam :” Depinde ce intelegem fiecare prin „a termina” ! „.

Cand scriu aceste randuri, dupa aproape 40 de ani de cand i-am fost prezentat Altetei Sale Piatra, pot afirma ca „nu am terminat-o”. Si ma bucur ca e asa, ca pe langa bijuteriile sale sclipitoare, care ma atrag sa le revad, mai sunt situri in care „sa sap” ca un neobosit arheolog dupa alte nestemate.

Despre toti muntii se pot scrie/s-au scris cuvinte frumoase sau care au fost mai frumoase in sufletul celui in cauza decat in ce a produs pixul sau. Dar Ea, Minunata, Inegalabila, Fascinanta, i-a/ne-a uimit pe toti. Insa doar unii au indraznit sa incerce sa-si astearna franturi de ganduri pe hartie.

„Sunt ganduri pe care le putea spune oricine; acel care le-a spus are insa meritul de a fi inteles singur ca trebuiau spuse” -a scris Iorga. Citind „gandurile” de mai jos, simteam ca le-am gandit si eu, dar n-am avut talentul/curajul de a le topi in tipare.

Le-am cules insa ca pe boabe de roua si vi le ofer si voua, sa va racoriti fruntea, sa va umeziti buzele. Nu va vor astampara dorul fierbinte de Alteta Sa, ci dimpotriva, vi-l va augmenta, cum s-a intamplat si cu mine „sapand” in aceste zile in biblioteca, in carti, reviste si note, tastand despre Ea. Si de Dor de Ea, in curand voi striga asa cum fac de cateva ori pe an: „Pe cai ! ” si voi zbura sa ma inchin din nou la picioarele Altetei Sale si sa astept sa-mi spuna: „Bine ai venit! Ridica-te Prietene !”.

Scuze ca gandesc cu degetele pe taste; Stiu ca si pe voi, pe cei care o iubiti si o respectati va asteapta si va va spune” Bine ati venit !” Acolo, pe potecile ei mult dorite, asa cum scria Aristide Stavros: „..vom pasi fiecare ca o umbra printre celelalte umbre ale naturii, iar vocea sa ne fie soptita, pentru a nu produce o nota stridenta in marele concert din jur”.

Si pasind fiecare pe acele poteci, ne vom intreba cati au mai calcat si vor mai calca pe acolo de dragul Frumosului. Si gestul de a calca pe aceleasi urme, va fi ca un ritual de a deveni Frati de Cruce. Eu asa va voi simti, asa va voi considera Dragi Camarazi intru Pasiune.

Dinu Mititeanu

1.PIATRA CRAIULUI- o aparitie de basm, ce pare mai curand un vis, o plasmuire a norilor decat o forma a pamantuluil.

Marcian Bleahu

2.In ce masiv muntos este peisajul mai mirific ca in PIATRA CRAIULUI ? Unde te mai vrajeste asa frumusetea salbaticiei si te copleseste salbaticia frmusetii?

Mihai C. Vornicu

3.Decor natural salbatic, creasta de un alb stralucitor, pereti verticali impresionanti, o lume de tzancuri svelte si piscuri semete, imense panze de grohotis, primitoare brauri strecurate deasupra unor ametitoare pravalisuri, izvoare binecuvantate aparute in desertul de piatra, gingase garofite, agile capre negre care te privesc cu mirare… Totul e miraculos… Aceasta e PIATRA CRAIULUI.

Daniel Popescu

4.PIATRA CRAIULUI -intrunind nenumarate calitati de scoala alpina, o varietete nesfarsita a peisajului, o perfecta fotogenie, o echilibrata imbinare a frumosului cu primejdia- reprezinta un simbol al muntilor nostri.

Ion Ionescu-Dunareanu

5.Prin eleganta profilului sau indraznet, PIATRA CRAIULUI se opune formelor masive ale Bucegilor si Papusii.

Emmanuel de Martonne

6.Profilul PIETREI CRAIULUI se schimba dupa locul de unde o privim: dinspre Dragoslavele e o piramida, dinspre Papusa si Fagarasi – un zid lung din pietre lucind in soare, dinspre Dealul Sasului – o creasta lunga cu padure ridicata aproape de coama muchiata.

Ion Simionescu

7.Caracteristica principala a PIETREI CRAIULUI este contrastul dintre prapastia dinspre vest si clina domoala dinspre est, contrast care ii da farmec si maretie ce nu se pot uita si care atrag mereu…

Ion Simionescu

8.PIATRA CRAIULUI pare un munte ireal; pare ca printr-un miracol s-a deschis perspectiva catre o cu totul alta lume, stranie si indepartata.

Codrut Clement Dan

9.PIATRA CRAIULUI a aparut din mare, s-a ridicat din valuri ca si minunata zeita din mitologia greaca, inaltandu-se spre cer sub apasarea unor forte ce veneau ca un tavalug urias dinspre apus, dupa ce rasturnasera brazdele imense ale Muntilor Fagaras.

Ion Ionescu-Dunareanu

10.PIATRA CRAIULUI, aceasta perla a Carpatilor romanesti, ne copleseste cu farmecul unei lumi salbatice si tacute de stancarii, un paradis al florilor alpine, al caprelor negre si al alpinistilor.

Emilian Cristea .

11. PIATRA CRAIULUI -semetie a peretilor cu zidiuri de cetate, tacut insirate deasupra branelor, rauri albe si nepasatoare de grohotis, sagetari ale caprelor negre, taina a avenelor ascunse in abrupt, fior al linistii depline…

Ionel Coman

12.Desi PIATRA CRAIULUI nu atinge inaltimea Fagarasilor sau masivitatea Parangului, prin eleganta crestei dantelate si aspectul monumental al peretilor, incinsa de fota padurilor de conifere, ea incununeaza frumusetea si maretia Carpatior nostri ca o adevarata diadema a lor.

Emilian Cristea

13.Creasta uriasei reptile se intinde zimtuita pana departe, cu versantii pravalindu-se abrupt de o parte si de alta, ilustrand cum nu se poate mai bine notiunea de creasta.

Codrut Clement Dan

14.Creasta PIETREI CRAIULUI, zvelta si ascutita intr-o muchie zimtoasa de un alb sclipitor, triumfa solitar din verdele profund al padurii de la poale.

Razvan Mirea

15.PIATRA CRAIULUI – uriasa magura in forma de bumerang- are trei carcteristici importante: o mare varietate a peisajului, punct de observatie cu orizont larg pe care-l ofera privirii pana la mari distante si prilejuri de practicare a alpinismului cu maxima satisfactie.

Vintila Mihailescu

16.PIATRA CRAIULUI – un urias fierastrau stancos, o lama taioasa de piatra, un masiv fascinant, in care drumetul se simte suspendat langa cercurile desenate de vulturi pe vamile vazduhului.

Alexandru Condeescu

17.PIATRA CRAIULUI – un monstru urias de calcar stralucior, surprins parca de impietrire cu doar o clipa inainte de a se desprinde de pamant.

Codut Clement Dan

18.PIATRA CRAIULUI are infatisarea unui animal gigantic, asezat in pozitie de odihna, cu capul spre Zarnesti si coada spre Dambovicioara.

Ion Ionescu-Dunareanu

19.PIATRA CRAIULUI se aseamana cu sira spinarii dintr-un schelet al unei uriase namile antediluviene.

Ion Simionescu

20.PIATRA CRAIULUI – reptila uriasa din alte vremuri, adormita cu trupul intins peste paduri…

Codrut Clement Dan

21.PIATRA CRAIULUI este ca o aripa a unui acoperis naruit, cu o margine rupta, taioasa, indreptata spre cer.

Ion Simionescu

22.PIATRA CRAIULUI – un urias deltaplan de piatra, care in zborul sau spre Fagarasi, cu soarele de apus in fatza, s-a prabusit cu botul in Saua Tamaselului

Dinu Mititeanu

23.Ca un pieptene sidefiu aruncat de o mana vrajita in curmezis, PIATRA CRAIULUI hotarniceste autoritar vrajba a doi bizoni de piatra intunecata: Bucegii si Fagarasii.

Razvan Mirea

24.Inaltata piezis ca o lama de cutit, PIATRA CRAIULUI taie brutal cursul firesc al culmii Carpatilor, intrerupand pentru moment succesiunea logica a formelor de relief de la acest capat al Alpilor Transilvaniei.

Ion Ionescu-Dunareanu

25.PIATRA CRAIULUI – frumoasa craias a Carpatilor romanesti- insotita/ flancata cum se cuvine de doi voinici chipesi: Bucegii si Fagarasii.

Dinu Mititeanu

26.PIATRA CRAIULUI apare pentru un spectator neavizat ca un accident geologic si geografic, de-a curmezisul Alpilor Transilvaniei, opunand formelor masive si voluminoase ale vecinilor sai: Bucegii, Leaota, Papusa, eleganta unui profil surprinzator de indraznet.

Emmanuel de Martonne

27.Din culmea Scoartei zaresc frumusetea daltuita in calcar a PIETREI CRAIULUI , ridicata transversal, parca pentru a opri extinderea spre rasarit a Fagarasului.

Andrei Beleaua

28.Orasul Zarnesti, este lipit la tampla celui mai frumos munte: PIATRA CRAIULUI

Petre Grigore

29.De oriunde ai privi-o, dar mai ales dinspre Barsa si Dambovita, PIATRA CRAIULUI impresioneaza prin profilul sau indraznet, prin silueta eleganta a crestei sale de calcar, prin peisajul de o rara frumusete si maretie.

Emilian Cristea

30.Privind cu nostalgie PIATRA CRAIULUI din Valea Barsei, descifram din ochi poteci tainuite, pe care le-am batut candva, pe branele peretelui, peste ametitoare prapastii, parca anume puse acolo spre a cere jertfe neatentiei sau nesocotintei.

Mihai C. Vornicu

31.Sarutul infiorat al zorilor surade cu mii de chipuri din iarba, iar umbra imensa se lumineaza incetul cu incetul privirilor calatorului, sub cerul curat al celui mai frumos munte si ne cheama..

Codrut Clement Dan

32.E putin probabil ca stancile enorme care sunt agatate de o vesnicie deasupra capetelor noastre (DM: in Prapastiile Zarnestilor) vor cadea in clipa asta.Dar ramane o portita prin care ni se strecoara in suflet un fior de frica, din care se naste de fapt maretia cu care ne coplesisera muntii. Scurta viata omeneasca e unitate de masura prea mica pentru a masura vesnicia. Nu ne temem de stanci, ci de eternitatea lor.

Mihai C. Vornicu

33.Intr-o lume a splendorii impietrite in marmura, dominata de verticale ametitoare, Braul de Mijloc al PIETREI CRAIULUI ofera contrastul unei insiruiri de nebanuite si incredibile prispe suspendate, adapostite cu tandrete la pieptul de piatra al muntelui, mici oaze de un verde uimitor de vital si luxuriant, covor bogat in care piciorul si sufletul calatorului se scufunda.

Codrut Clement Dan

34.Gata de drum in zori, ridicand privirea spre uriasul pe care se sprijina cerul la rasarit ( PIATRA CRAIULUI), calatorul simte in suflet irezistibila chemare spre inaltimi.

Codrut Clement Dan

35.Padinei lui Calinet, dar si PIETREI CRAIULUI in intregime, ar trebui sa-i aduca o patimasa inchinare alpinistul devenit poet fara voie. Pentru semetia peretilor cu zidiri de cetate, tacut insirati deasupra branelor, pentru nepasarea raurilor albe de grohotis, pentru taina avenelor ascunse in abrupt, pentru sagetarea caprelor negre, pentru tot ce inseamna pentru noi acest colt de patrie.

Ionel Coman

36.Din Brana Caprelor, privirea calatorului este atrasa mai ales de peretele de dincolo de Padina Inchisa, ale carei uriase „zgarieturi verticale”, intruchipeaza tuburi gigantice, prin care vantul canta la Orga Mare aspre cantece ale muntelui.

Codrut Clement Dan

37.Atingerea stancii calde a PIETREI da senzatia ca dincolo de suprafata aspra, monstrul este numai adormit, iar auzul devine atent, sa-i prinda respiratia cu ritm milenar.

Codrut Clement Dan

38.Cine a ascultat odata concertul Orgii Mari a PIETREI CRAIULUI, si-o va aminti mereu cu emotie.

Ovidiu Manitiu

39.Peretele de vest al PIETREI CRAIULUI – celebrul Westwand al sasilor brasoveni- cu ale sale muchii, creste si crestulite, turnuri si tzancuri, despartite de valcele, hornuri, brane, ferestre, strungi- reprezinta un imens labirint geologic si ne induce sentimente stranii, de exploratori adulti si seriosi si de joaca de copii fericiti.

Dinu Mititeanu

40.Din vaile de la poalele Uriasului, in lumina tot mai rosie a inserarii, spendoarea grandiosului spectacol oferit de peretii care-si schimba neincetat culori, umbre si contururi, infioara si reduce la tacere.

Codrut Clement Dan

41.Cand deja noaptea a coborat asupra palpairii sangerii a focului, marea umbra tacuta a PIETREI CRAIULUI se ghiceste doar, conturata peste stelele care sclipesc parca mai aproape ca oricand de sufletul calatorului.

Codrut Clement Dan

42.La Plaiul Foii, in suflet cu linistea acelui ceas cand ziua isi sprijina tampla de a noptii, apoi, odata cu povestile soptite in lumina jarului unui foc care face sufletele sa se deschida si sa simta intr-un fel aparte, mai minunat, prezenta Uriasului decupeaza o umbra imensa pe cerul instelat si trimite irezistibila chemare pe care PIATRA CRAIULUI o picura in inima celor care vor sa i se apropie…

Codrut Clement Dan

43.Tura se va sfarsi cu adevarat doar odata cu ultimele povesti soptite in umbra muntelui adormit, la intimitatea jarului unui foc care mocneste sub celalalt jar, mai inalt si mai stralucitor, al stelelor, care murmura chemarea ce se simte pretutindeni sub cerul PIETREI CRAIULUI.

Codrut Clement Dan

44.Daca ai norocul sa prinzi ultimele raze ale soarelui pe Piscul Baciului, vei purta toata viata imaginea tulburatoare a unui profil zimtat, desenat pe orizont de crestele masivului nostru suprem: Fagarasul; Dincoace, spre rasarit vei desprinde din noianul de stanci ale Bucegilor, micuta scobitura de un oval perfect a Pasului Strunga, pierduta printre liniile impunatoare ale masivului. Este locul care stie atat de multe din vremuri trecute…

Ion Ionescu-Dunareanu

45.Deodata a inceput a miji incet, de dupa horbota piscurilor, o geana aurie din care faclia noptii, mare si rosiatica, a prins a-si infiripa fiinta, pana ce a ajuns sa-si sprijine intreaga rotunjime pe zimtuita creasta a PIETREI CRAIULUI.

Mihai C. Vornicu

46. Seara la Grind, soarele scapata dupa muchia incretita a PIETREI, facand sa se ingane ziua cu noaptea intr-un amestec odihnitor si pentru ochi, dar si pentru suflet… Sunetele subtiri ale talangilor turmelor de oi care vin la odihna, se aduna cu sunetele mai solemne, mai grave, ale clopotelor ce anunta intoarcerea turmelor de vaci. Fumul se ridica domol si cu intelesuri din acoperisurile sindrilite ale stanelor… Iar tu, drumet obosit, cobori spre casa cu picioarele frante, dar cu inima si sufletul pline de farmec, simtindu-te una cu pamantul pe care calci..

Ion Ionescu-Dunareanu

47.La Grind, o tacere de inceput de veac se lasa asupra tinutului, imbracand in haina ei molateca sufletul obosit al drumetului evadat din valtoarea civilizatiei citadine, in aceste strafunduri de munti, unde nu se aude decat fluierul ciobanului de mioare sau susurul izvoarelor limpezi ca ochii frumosi ai iubitei…

Ion Ionescu-Dunareanu

48.Cand deja noaptea a coborat asupra palpairii sangerii a focului, marea umbra tacuta a PIETREI CRAIULUI se ghiceste doar, conturata peste stelele care sclipesc parca mai aproape ca oricand de sufleul calatorului.

Codrut Clement Dan

49.Am mai maturat o data cu privirea acest drag si minunat masiv in care am trait marete clipe de desfatare sufleteasca. Si cu ochii plini de lacrimi mi-am luat ramas bun de la El, m-am despartit de PIATRA CRAIULUI asa cum se despart definitiv doi buni Prieteni.

Mihai C. Vornicu

50.Celor care intreaba de ce mergem mereu si mereu in PIATRA CRAIULUI, noi -cei indragositi nebuneste de Acest Munte- le putem indica sa afle raspunsul de la melomanii ce merg de repetate ori la acelasi concert simfonic.

Dinu Mititeanu

Munte ireal, zeita, perla, diadema, cetate, creasta, muchie, bumerang, fierastrau, monstru, sira spinarii, reptila, urias, aripa, deltaplan, pieptene, lama de cutit, Frumoasa Carpatilor, paradis, accident geologic, cel mai frumos munte, munte-simbol…

si cate alte epitete i s-au adaugat sau i se pot oferi ca decoratii Altetei Sale Piatra Craiului! E de dorit ca si atitudinea noastra sa fie corespunzatoare, sa dovedim prin fapte ca ne e draga. Eu va iubesc pe toti care iubiti si respectati Muntele si mai ales Acest Munte – simbol al frumusetii Carpatilor nostri.