
– Cea mai mare aberație, care apare mereu și după 1989: ideea ar fi avut-o Ceaușescu. Fals ! I-a fost doar atribuită lui și desigur și-a însușit-o, ca multe altele sugerate lui de specialiști, direct sau prin intermediari politici, iar el a aprobat-o și a dat ordin să fie pusă în practică. Și e stupid a se scrie mereu și post 1989 că „Ceaușescu a făcut…”. Ar trebui scris:„ în timpul lui Ceaușecu s-a făcut… ” Deoarece el doar a aprobat. Ce s-a făcut în țara asta pe timpul lui, a fost prin munca specialiștilor și a românilor ! E clar că a avut și el, sau „savanta” unele idei, unele bune, dar și aberante, de ex. Termocentrala Anina, despre care nimeni n-a avut curajul să le spună că e o idee foarte proastă, o inutilă și extrem de costisitoare „gaură neagră”. Dar Casa „Poporului” cred că a fost ideea lor, corespunde cu megalomenia lor.
Ideea Transfăgărășanului a pornit de la câțiva experimentați constructori de drumuri forestiere. Știu astea din cartea „Fascinația trecerii munților” apărută în 2013 în editura RAO, scrisă de ing. Dumitru Ducaru, fost Șef al Sectorului Nordic al Transfăgărășanului.
Era planificat un drum forestier care ajungea la cam 3 km de Cabana Bâlea Cascadă. Citez de la pag.36 : „Accesul pentru aprovizionarea cabanei Bâlea Cascadă se făcea samarizat, cu măgăruși. În 1968, Oficiul Județean de Turism Sibiu a solicitat prelungirea drumului până la cabană”. Desigur asta trebuia aprobată de șefii cei mari ai județului. Citez din nou: „Două persoane cu importante funcții politice și administrative, Richard Winter (atunci prim secretar PCR al jud. Sibiu) și Ministrul Industriei Lemnului , Vasile Patilineț, s-au angajat pentru un drum până la Bâlea Lac, tunel și drum până la Lacul Vidraru”. Probabil au luat legătura și cu „cei din sud” și cu șefi ai armatei și desigur apoi au i-au sugerat ideea „Geniului Carpaților”. Ușor de obținut aprobarea lui după Invazia Cehoslovaciei, atunci recentă și cu argumentul de „drum strategic” și „de a rămâne în istorie”.
– Drum strategic ? Să gândim logic, nu propagandistic: cu mai multe viaducte și alte „puncte nevralgice”, foarte ușor de distrus și greu, cronofag de reparat mai putea fi „drum strategic” ? Chiar dacă atunci nu existau drone și rachete. Mult mai „strategică” ar fi fost reabilitarea Transparângului, realizată abia prin 2010-2012; șosea care nu traversează Alpii, dar a fost botezată mai „șic”- Transalpina! Și care nu are atâtea „puncte nevralgice”. Ambele sunt de fapt „drumuri turistice”, foarte solicitate în perioada când sunt deschise, pe care circulă și mulți străini.
– Altă aberație: „Transfăgărășanul este cel mai frumos drum alpin din Europa”! Da, e spectaculos, dar nu „cel mai” ! E clar că cei care scriu sau cred asta nu au fost pe drumuri similare din Alpi sau Norvegia. Noi da ! Citiți eventual:
https://dinumititeanu.ro/prin-pas-uri-din-alpi/
– Altă mare aberație recentă: că la tunel s-a lucrat din ambele direcții și că s-au întâlnit „fix la mijloc”, era și o poză creată cu AI cum se îmbrățișau minerii acolo ! Fals ! La tunel s-a lucrat DOAR dinspre sud ! Eram acolo în acel aprilie 1972, cu vreo trei zile mai înainte de explozia finală. Ni se indicase să nu schiem „prin zonă”. Dar clujeanul Dan Căpitan, vechi prieten, pe atunci instructor de schi al copiilor clujeni, rămăsese la Bâlea cu câțiva adolescenți când noi am coborât. Erau acolo în ziua „străpungerii”. Am vorbit cu el când am început să redactez acest text. Mi-a spus că ei și câțiva tineri schiori clujeni erau mai spre vest, când s-a auzit un zgomot înfundat, a ieșit fum și apoi au apărut „târâș pe burtă” câțiva mineri. Foarte inspirată a fost Norica (Nemeș ?) -atunci cabanieră la noua Vila Paltinu, „a Partidului”: s-a dus spre ei cu o sticlă de vin și câteva pahare. Și Dan mi-a spus că tânărul Radu Grosu- din echipa lui- a fost primul om care a traversat tunelul de la nord spre sud. Abia după două zile au sosit oficialitățile, reporteri, ziariști și alți curioși, s-a regizat/reconstituit străpungerea și s-a făcut cheful de rigoare la „Cabana lui Ceaușescu” (actala cabană Paltinu, unde el n-a dormit niciodată !).
Utilajele erau foarte costisitoare : „una japoneză (numită acum „cârtiță) și un încărcător șenilat Michigan care extrăgea materialul derocat”- citat din pag.117 a cărții amintite. În plus, se calculase că tunelul va putea fi gata înainte de terminarea drumului dinspre nord, chiar dacă se lucra la el doar de la sud spre nord. Logic, nu ? Tot Ducaru scrie: „Tunelul a fost atacat în momentul când șantierul dinspre sud a terminat terasamentul până la intrarea în tunel, având acolo organizarea de șantier”. Acum se află acolo o cazare pentru nepretențioși: „Refugiu Bâlea tunel este de fapt o cabană care dispune de două camere. O cameră mare de 18 persoane și una de 8 persoane. Paturile sunt de 2 persoane.” (de pe internet).
Despre momentul incert și întârziat al străpungerii, în cartea lui D.D, la pag. 109 e scris: „se crease neliniște, deoarece treccuseră 2-3 săptămâni de când se depășise lungimea tunelului proiectat și săpăturile nu străpuseseră la capătul nordic al tunelului”.
– Multe aberații s-au scris despre morții de pe acel „șantier-război cu muntele”. Da, „oficial” au fost cam 40 de morți, dar sigur că au fost mai mulți, nu era voie a se ține o evidență a lor sau să se scrie despre ei. Eu am fost revoltat și mai sunt și acum că măcar după „loviluție” nu s-a pus undeva o placă „In Memoriam”. E jenant și ne-etic a scrie „din burtă” despre acei morți. Citez de pe blogul meu din articolul „Un Negoiu numit Toma Boerescu” (fost respectat șef al Salvamontului Sibiu):
„S-a deschis apoi şantierul Transfăgărășanului. Exista pericolul ca militari nevinovaţi să moară în avalanşe despre care ofiţerii genişti – cu care stătuse de vorba – nu ştiau nimic şi nu voiau să asculte sfaturile unui „civil pisălog”. La patul său de suferinţă dintr-un spital clujean, am fost martor al revoltei şi durerii sale la aflarea veştii că şase militari au murit din cei 11 acoperiţi de linţoliul de nea într-o curbă a şoselei în construcţie, unde erau „la adăpost” în acel unghi mort doar faţă de pietre. Era primăvară (luna mai); la Cascada Bâlea ploua, dar sus, în ceaţă, pe Creasta Bâlii ningea. Trepidațiile produse de explozia geniştilor au rupt echilibrul labil dintre straturile de zăpadă din acel culoar – tipic pentru avalanşe – culoar barat acum de ziduri protectoare”. Despre asta Dumitru Ducaru scrie în cartea sa la pag. 65:
„În 10 mai 1972, o avalanșă puternică din creasta Paltinu (DM: greșit, aceea e Muchia Bâlii !) a acoperit cu zăpadă grea și apoasă 11 militari care săpau fundația unui zid, cu toate măsurile luate de unitatea militară privind anunțarea declanșării avalanșei, militarii au fost surprinși de viteza și volumul de zăpadă foarte mare” . De la Toma Boerescu și din cartea lui Ducaru aflasem că morții n-au fost căutați și găsiți cu sonde de avalanșă, ci cu lama buldozerului ! Dar articole recente de pe FB scrise de AI sau „din burtă” de habarniști le prezintă ca „ghinioane”, că „șefii făcuseră totul pentru a le evita”, cum scrie și D.D: „cu toate măsurile luate de unitatea militară…”.
– Cum am scris la începutul articolului, multe aberații s-au scris și se scriu anual despre Avalanșa de la Bâlea cu 23 de morți. Una e chiar în cartea amintită. La pag .104-105 apare scris:
”…la un an după inaugurare, în primăvara lui 1975, elevii de la o școală sportivă din Sibiu, în frunte cu profesoara de sport, au ieșit să bată zăpada cu schiurile. S-a rupt o falie de zăpadă care, luând o parte din schiori, a spart gheața de la marginea lacului și s-au înecat câțiva elevi împreună cu profesoara lor”.
Nu-mi vine să cred !!! De unde a scos știrea asta ? Dacă ar fi existat o avalanșă la Lacul Bâlea în 1975 ”cu câțiva elevi înecați în lac cu profesoara lor” aș fi aflat , eram atunci șef la Salvamont Cluj și eram bun prieten cu salvamontiștii din Sibiu ! Nici pe ei nu i-am auzit vorbind despre asta ! Să scrii ”din burtă” despre o astfel de tragedie e ceva inadmisibil ! Date exacte despre Catastrofala Avalanșă din 17 apr.1977, dl. inginer putea afla foarte ușor dacă nu-l mai ajuta memoria la cei 78 de ani ce-i avea când a scris cartea. Citind aberația asta, te întrebi oare câte din celelalte date din carte sunt reale ?
Dar mă opresc, deoarece titlul articolului este despre Transfăgărășan. Despre Avalanșa de la Bâlea s-au scris la fel multe aberații. Unele le puteți găsi din link-ul de mai jos, printre date reale, bine documentate de la martori oculari, nu scrise „după ureche”. Cum e domnilor jurnaliști cu regula voastră „de aur”: orice știre să fie verificată din trei surse credibile” ?
https://dinumititeanu.ro/avalansa-catastrofala-de-la-balea-2/
În ultima vreme apar on-line tot mai multe articole create cu AI. Unele ușor de depistat. De ex. eu nu mai deschid cele postate de „România mea frumoasă” și „Românașul vesel”. Altele nu le poți depista decât citind până la „continuare în primul comentariu” sau văzând o poză care deconspiră falsul, cum e cea cu soldați tăind copaci cu drujbe Husqvarna la construcția Transfăgărășanului ! Dar mulți, le iau de bune, ca fiind postate de un om ca ei: se emoționează, le comentează și le propagă. E un adevărat haos, nu mai știi ce să citești și ce nu. Oare ce interese/motivații au cei care cer AI-ului să scrie pe tema X și apoi le postează ?
PS. Are cineva cartea „ Enigma Transfăgărășanului” de Colonel Nicolae Mazilu ? Ediția a 3-a a apărut în 2004 la Rm. Vâlcea ? Sunt curios dacă și în ea sunt sau nu aberații.