Despre „Hoinari prin munți” – un viitor film cu munte

În martie 2020, la Alpin Film Festival de la Braşov, Dan Dinu mi l-a prezentat pe Cosmin Dumitrache, acum binecunoscutul coautor al fantasticului film „România sălbatică”! Și Cosmin mi-a făcut o uluitoare surpriză, spunând că vrea ca eu şi Marlene să fim „figuranţi” într-un film despre munte pe care îl are în gând. Surpriză a fost că abia ne cunoscuserăm, nici nu ştiam dacă auzise de mine, de noi… Am acceptat propunerea sa doar după o perioadă de ezitări. Căci, filmul va stârni, în mod sigur, discuţii: sunt mulţi alţi oameni de munte români cu performanţe şi merite mult mai mari! Dar, Cosmin a insistat şi a spus că vrea să arate ce pot face doi montaniarzi obişnuiţi, dar foarte pasionaţi de munte. A afirmat că nu va fi un film dedicat mie şi Marlenei, ci Muntelui, inspirat lui de cele două cărţi ale mele: „Chemarea muntelui” şi „Hoinari prin munţi”, apărute în Colecţia verde a editurii „România pitorească. Deci, filmul se vrea o invitaţie în imagini adresată spectatorilor de a „hoinări prin munţi” cum facem noi de decenii. Ne-a lămurit (amăgit?) că noi nu vom fi „actori/eroi” ci doar figuranţi…

Deşi ne mirăm că ne-a ales pe noi, îi suntem, desigur, recunoscători. E posibil ca unii cârcotaşi să creadă că noi l-am plătit, că noi „l-am angajat”! Asta e, suspiciuni şi răstălmăciri apar orice ai face. Eu mă bucur mult pentru Marlene, e o recunoaştere, nu a unor „performanţe”, ci a marii ei pasiuni pro-munte, veche şi constantă ca şi a mea. Și ştiţi, de fapt, că această mare pasiune a amândurora ne-a adus împreună. În fond, filme se fac nu doar cu oameni de excepţie, ci şi cu oameni obişnuiţi. Asta va urmări filmul: să nu îndemne la ”adventures”, „adrenalină”, ”no-limits” ca multe altele, gen Red Bull, ci să invite oameni obişnuiţi la a „hoinări prin munţi”, la a evita riscuri, la a căuta şi găsi doar bucurii şi satisfacţii…

Acum, în august 2022, filmările sunt terminate. Au fost faine ture cu Cosmin şi Roxana prin munţii din România: drumeţii prin Parâng, Piatra Craiului, Buila-Vânturarița, seri la cort, căţărare, via ferrata, schi de tură, cu corturi iarna, filmări şi interviu în satul natal de la poalele Făgărașilor. În „scenariul” filmului erau prevăzute şi filmări în Alpi și Dolomiţi, unde – din fericire – acum merg din ce în ce mai mulţi români.

Ca atare, în perioada 20-30 iulie 2022 am fost din nou în Alpii italieni şi Dolomiţi şi din dor de ei (nu mai fuseserăm din 2018) dar şi să le arătăm şi lor frumuseţea şi farmecul acestora. Obiectivul: parcurgerea măcar a unui traseu de căţărare la mare înălţime, o creastă spectaculoasă dar de dificultate mijlocie deasupra gheţarilor: Les Aiguilles d’Entrèves aflată chiar pe graniţa Italia-Franţa sau Les Aiguilles Marbrées, mai scurtă, mai apropiată de cabana Rifugio Torino, dar la fel de faină. Am parcurs-o pe prima, noi patru însoţiţi de trei buni amici români „din zonă”: Cristina Pogăcean şi Mihnea Prundeanu – ghizi acreditaţi la Chamonix – şi vechea şi draga noastră prietenă Dia Șomogyi din Geneva, care – la fel ca noi – au dorit să ne revedem. Noi cei patru sosiţi din România, am rămas apoi o noapte la Rifugio Torino pentru amicii din Braşov, pentru amintiri: un apus, un răsărit şi atmosfera unei cabane de mare înălţime din Alpi (3 375 m), Monte Bianco „ne făcea cu ochiul”, iar Dente del Gigante era „la doi paşi”.

După coborârea de a 2-a zi am mai făcut câteva scurte dar faine plimbări per pedes în zona Courmayeur, pe culmi de vizavi de Monte Bianco: din Val Ferret italiană la cabana Bonatti, iar din Val Veny la cabana Maison Vieille – ambele aflate pe celebrul Tour du Mont Blanc parcurs de noi în 2014 şi deja inclus în planurile lor de viitor şi de Cosmin şi Roxana. În plan era şi urcarea pe sau măcar spre un patrumiar înzăpezit, cu filmarea fantasticelor panorame oferite. Iniţial, doream în zona italiană a masivului Monte Rosa, pentru vreo 2-3 patrumiari deserviţi de cabanele Gnifetti şi Regina Margherita (cea aflată la 4.554 m – recordul de altitudine al cabanelor din Alpi), zonă prin care noi „am mai hoinărit” de două ori. Dar starea proastă a gheţarilor ne-a determinat să schimbăm planul. Ne-am mutat, deci, în zona Cervinia, cu ţinta patrumiarul Breithorn Vest (4.165 m), cu vederi panoramice chiar mai faine decât de la Margherita, cu fascinantul Matterhorn „de atins cu mâna”! Dar aglomeraţia de pe ultima parte a traseului, existenţa unei scurte, dar periculoase zone cu crevasă şi zăpadă îngheţată, unde era „ambuteiaj”, prudenţa impusă de experienţă, ne-au determinat să nu urcăm până pe vârf. Pe care ne aminteam că în aprilie 2009, urcaserăm fără probleme până sus pe schiurile de tură şi făcuserăm apoi cea mai lungă coborâre a noastră, până la 2.050 m, lângă maşina din parcarea telecabinei! Dar Cosmin a făcut filmările dorite şi din mână şi din dronă. În ziua următoare am urcat până la Crucea lui Carrel de pe traseul spre Cervino-Matterhorn, apoi am făcut o faină plimbare pe „Balconata vest”, parte a traseului de 6-7 zile Tour du Cervin parcurs de Noi Doi în 2015.

În drum spre România, timp de 4 zile ne-am oprit și delectat, iar Cosmin a filmat superbe peisaje din Dolomiţi – vechi „prieteni” ai noştri. Țintele principale fiind cele două zone-regine: Turnurile Vajolet și Tre Cime di Lavaredo. Dar, am parcurs pentru prima dată şi o superbă creastă în masivul Latemar și am fost din nou „speologi” prin labirintul subteran din masivul Lagazuoi – un „muzeu” din „La nostra Grande Guerra” cum numesc italienii primul război mondial.

Cosmin și Roxana s-au pregătit cu multă conştiinciozitate pentru aceste filmări din Alpi. Și ne bucurăm că au devenit deja pasionaţi montaniarzi, cu deja planuri inspirate din relatări ale noastre şi din impresiile din tura la care ne referim. Când va fi gata filmul nu ştim; Cosmin are multe comenzi-contracte, pe acelea trebuie să le onoreze, la cel cu noi va lucra „printre picături”! Și va avea mult de lucru pentru ca din zeci de ore de filmări în Carpaţi şi Alpi, să aleagă doar câteva secvenţe şi să le asambleze într-un scurt metraj. Dar probabil filmul „Hoinari prin munţi” va figura în programul unui festival al filmului de munte din România, la Brașov (AFF) sau Cluj (TMF).

August 2024: Așa cum scriam mai sus, Cosmin este extrem de ocupat, dar mi-a spus că în iarna ce vine, speră să realizeze filmul.  M-aș bucura să nu-l amâne pentru „In Memoriam”!

Dinu

​