La cumpăna dintre ani

În capitolul http://www.dinumititeanu.ro/09-revelioane-craciunuri-si-paste-pe-munte găsiţi şi ture de 3-5 zile pe creste înzăpezite, dar şi unele cu punct staţionar şi ture de câte o zi prin munţii din jur.  Dar mai toate cu dormit în cort, chiar dacă îl montam  nu departe de o pensiune în care alţi colegi de Club îşi petreceau sărbătoarea respectivă. De ex. pe gheaţa lacului Şureanu !

La trecerea dintre 2015- 2016, prognozele anunţau ger „mare” în nord, unde  aveam în plan să mergem. Aşa că pentru a nu căra prea multe haine în rucsaci, am decis să montăm cortul lângă maşina, în Pasul Prislop dintre Ţara Maramureşului şi Ţara Dornelor.

 În seara de miercuri 30 dec.2015, în amurg, la vreo două sute de m de asfalt, în spatele mănăstirii, ne-am ridicat „hotelul”. Bănuim ce gândeau pasagerii celor câteva jeep-uri care au trecut pe lângă noi spre şi dinspre stânele-căbănuţe din amonte şi călugării de la care în a 2-a seară  am cerut apă, să scutim efortul primusului de a topi zăpada.

În dimineaţa de joi 31 dec. am lenevit, am   aşteptat să bată Soarele în pânza cortului ! Abia la ora 10 am plecat pe schiuri spre Şaua Ştiol, căci de data asta nu ne doream a ajunge în creasta „Fagăraşilor Nordului”, ci doar să facem poze spre creastă şi o plimbare pe la stânele din poienile de pe versantul drept al Bistriţei Aurii.  Zăpada era îngheţată „bocnă”, ne era milă de „foci”, aşa că am decis ca în ziua de 1 Ian să mergem pe bocanci.

Revelion:  Am ascultat în căşti  programul la Radio. La miez de noapte am marcat în felul nostru mai auster trecerea dintre ani şi, prin deschizătura cortului, am privit focul de artificii  de la pensiunea de dincolo de mănăstire şi de şosea.  Dar datorită gerului, nu ne-au deranjat apoi chiote şi cântece de petrecere ! Ne-au intrat în telefon vreo 10-12 sms-uri de la dragi prieteni. Vă mulţumim aici, acum ! Şi celor ce ne-aţi scris în ziua de An Nou. Semnalul era slab, doar un mesaj am putut noi trimite. Şi cu mânuşi nu puteam tasta…

„Dacă e trădare,  fie ! Dar cel puţin s-o ştim şi noi” spunea Brânzovenescu !  Aşa e şi cu gerul ! Ger-ger, dar să stim cât ! Îl măsurăm cu dragul mic  instrument ce-l avem cadou de la prietena Rodica din Paris, cu triple funcţiuni: termometru-busolă-fluier. Arată exact ca în urmă cu un an lângă Cei 12 Apostoli din Călimani: -22 gr.C.  Aşa că în cort ne îmbrăcăm mai bine înainte a  intra în sacii de puf. E printre puţinele dăţi când ne culcăm şi cu pufoaicele pe noi, nu le transformăm în perne ca de obicei. Căci-după oprirea la culcare a „încălzirii centrale” ( a se vedea http://www.dinumititeanu.ro/Cu-cortul-iarna)- temperatura ce a fost pozitivă în cort, scade  progresiv spre minus până dimineaţa ! Când în cort erau -10 gr.C, DAR în sacii de puf aveam  + 18 gr.C ! Deci n-am răbdat frig !   Nu frigul e problemă în lunile de iarnă, ci lungimea… nopţii ! Aşadar putem merge doar 7-8 ore pe zi, dar stăm în cort cam 15-16 ore !  

Vineri 1 Ian. 2016.   N-am mai aşteptat să bată Soarele în pânza cortului !  Ca de obicei, am fost foarte matinali, dornici să fim înainte de ora 8.10 pe unul din primele „vârfuri” de pe culmea ce duce din Pasul Prislop spre nord, spre Fântâna Stanchii şi pasul Bălăsâna aflat la „doi paşi” de graniţa cu Ucraina. De unde să admirăm cum Soarele sărută mai întâi vârfurile înalte din creasta munţilor Rodnei.  Apoi să-l pozăm pe El când va izbucni de după Muchia Pleşcuţei (foto în album) şi ne va săruta şi pe noi, bucuros că nu sforăim frânţi după o noapte de chef ca oamenii normali, ci că ne e dor de El, de creasta de vizavi ce se admiră de aici precum Bucegii din M.Baiului sau Mont Blanc-ul din Brevent !

Într-una din fotografiile făcute spre graniţa cu Ucraina, veti vedea nişte „bile albe”. Imagine documentară realizată în 1 ian. 2016. Căci drumeţii (nu mulţi) ce parcurg trasee din Munţii Maramureşului şi Obcinele Bucovinei văd peste graniţă acele „bile albe”. Varful „cu sfere” din Ucraina e Vf. Pop Ivan de Cernahora- 2022 m, primul vârf mare pe care ai putea ajunge în max.2 ore dacă de pe Vf. Stogu 1650 m de pe graniţă, ai avea voie sa o cotesti spre Ucraina. Pe acea culme- „Făgăraşii Ucrainei” :-), mai la n-v e şi vf.Hoverla- 2061 m, cel mai înalt vârf din Ucraina, pe culmea Cernahora pe care, mai spre est sunt „bilele albe”. Sunt nişte    construcţii ciudate, (oficial) observator astronomic, dar eu cred că mai ales staţii de radar şi antiaeriană ale fostei armate sovietice. Nu ştiu dacă mai sunt folosite de ucraineni, căci acum pentru ei pericolul nu mai e la vest, ci la est ! Apropo de „observator astronomic” :şi unitatea militară de pe Muntele Mare din Apuseni figura pe unele hărti ca „Sanatoriu TBC „, să nu-l bombardeze inamicii.

Pe un alt vârf,mai spre vest se afla un fost castel al Mariei Tereza, acum e ruină, dar vizibil şi cu ochiul liber.

Culmea (şaua) dintre vf.Stogu de pe culmea cu graniţă şi culmea Cernahora din Ucraina este interfluviu dintre izvoarele Prutului (Ceremuşul Negru) şi ale Tisei ( Tisa Alba). In perioada interbelica era graniţa (Ceho-) Slovacia- Polonia iar pe vf. Stogul – pe care am fost de mai multe ori-se întâlneau cele 3 graniţe. 

Din motivul explicat mai sus (noptile prea lungi), dintre cele 5 zile de vacanţă, am umblat pe munte doar două zile şi am plecat spre casă în după amiaza de 1 Ianuarie. Surpriza a fost că pe drum, ascultând la Radio Romania Actualităţi emisiunea „Ca pe roate”, îl auzim pe Dan Creţa vorbind despre …doi montaniarzi clujeni care de 18 ani încoace îşi petrec revelioanele …în cort ! Preluase fragmente dintr-un interviu ce ne fusese solicitat în ziua de 29 dec de Radio Cluj !   ep 1: http://radiocluj.ro/2015/12/31/revelion-in-trei/

                    ep 2: http://radiocluj.ro/2016/01/04/iarna-pe-munte-cu-marlene-si-dinu-mititea…

La Mulţi Ani şi La Mulţi Munţi tuturor Vouă, dragi confraţi întru pasiune ! Mai multe imagini alături sau la:

https://foto.dinumititeanu.ro/2016/01/01/1-ianuarie-2016/  și    https://foto.dinumititeanu.ro/2015/12/31/31-decembrie-2015/