CHEMAREA MUNTELUI

CHEMAREA MUNTELUI

Dinu și Marlene MITITEANU
Relatări, amintiri, gânduri, sfaturi, opinii

18. Sporturi montane

Escalada

Este una dintre ramurile alpinismului si se refera la catararea pe stanca (fr.escalade, germ. Klettern, engl.climbing).

Asadar e ceva diferit de ascensiune (fr.ascension, germ.Bergsteigen, engl.ascent), desi uneori se mai fac afirmatii de genul: „prima/ o noua ascensiune a traseului X a fost efectuata de …” In general escalada = catarare. Dar exista si aici nuante.  Unii afirma ca escalada e doar un aspect particular al catararii, escalada fiind doar catararea libera, sportiva („free climbing”). Caci si  domeniul catararii  lucrurile au evoluat. Primele catarari se efectuau pe  muchii si pereti cu inclinare mica, apoi din ce in ce mai spre verticala, ajungandu-se la depasiri de surplombe si tavane. Catararea se efectua utilizand asperitatile stancii numite „prize”.. Acolo unde ele lipseau sau erau prea mici pentru a putea fi folosite cu echipamentul (incaltamintea ) de atunci, se utilizau pitoanele nu doar pentru asigurarea in ele cu coarda, ci si ca prize artificiale,  alpinistii tractionandu-se  de ele prin intermediul carabinierelor si agatand de ele scaritele pe care le foloseau ca prize de picior.  Pana in anii ’80 si marii asi ai alpinismului mondial se catarau asa.Se numea „catarare artificiala” , numita uneori si „mecanica”.  

 Dar  cativa tineri ambitiosi  au avut ideea de a „elibera” si traseele dificile, adica de a le parcurge in „free-climbing” = catarare libera, numita si catarare sportiva, adica neutilizand pitoanele pentru inaintare/urcare ci doar pentru asigurare. Termenul „free-liber” s-a incetatenit, desi mai potrivit ar fi „catarare naturala” ( pe ce ofera natura), caci  e opusul  „catararii artificiale”.

 Cei care reuseau sa urce un anumit traseu „la liber”- il marcau la baza cu un punct rosu = rotpunkt (in germana)  „Inventatorul” rotpunktului este Kurt Albert. El si „gasca” lui  desenau in anii ‘ 70 cate un punct rosu la baza traseelor „liberate” din Jura Francona.  Catararea „free”   a impus asigurari mai  sigure. Asa ca pe de o parte au aparut noi trasee de escalada  de dificultate mare si cu pitoane clasice dar mai ales  cu „ancore” (spit-uri)=  pitoane speciale fixate mecanic sau chimic in gauri forate special in stanca. Pe de alta parte a inceput si reamenajarea pentru catarare libera  si a unor trasee clasice, stabilindu-se niste norme  de etica (acordul autorului premierei, nemodificarea caracterului traseului) si de siguranta a celor ce-l abordeaza „liber”- cand caderile sunt mai frecvente. Pentru alte probleme de etica montană, a se vedea Declaratia Tiroleza la…. ) 

  In Romania primele actiuni de acest gen au avut loc in anii ’86-’87, concomitent in doua zone: 1. In Cheile Turzii, prin clujeanul Ghita Pop (care mai apoi s-a remarcat la Dinamo Bv si in strainatate) si turdeanul Dan Moldovan („Pitonero”)- inspirati si incitati de cataratori cehi si maghiari care vizitau zona. 2. Zona Costila- alpinisti bucuresteni si brasoveni cu contacte „pe afara”. .

Spiritul sportiv a dus la realizarea de noi trasee in zone/faleze nefolosite pana atunci. Pereti de inaltime mai mica, dar in care au fost realizate  trasee tot mai dificile. Au aparut si controverse: se admite sau nu montarea de prize artificiale in perete de stanca,  saparea de prize,  pitonarea din rapel, etc.  Apoi, competitiile de pe stanca au trecut in sali in care s-au realizat panouri speciale pentru catarare.  Pe „faleze” ( germ. Klettergarten ) s-au facut progrese incredibile, datorita unui antrenament sistematic pe panouri in sali sau la domiciliu, datorita papucilor speciali si pungii cu magneziu. Apoi, unii dintre acesti virtuosi  au inceput sa abordeze mari pereti (big wall )  in acest stil, dar unde se mai admit si abateri („artificialul modern” ). 

  O noua conceptie a fost inlocuirea pitoanelor si ancorelor cu „asigurari mobile”. Doua grupe de piese metalice de diferite forme si marimi : „nuts= nuci” >  si „friend” -uri- sunt blocate in fisuri de catre capul de coarda ( care se asigura in bucla din cablu metalic a acestora )  si recuperate de catre secund.  Daca se utilizeaza doar asigurari mobile, escalada se numeste „clean-climbing”, caci nu lasa urme. E o inventie a cataratorilor britanici, pornita de la culegerea in drum spre perete a unor piulite de pe calea ferata si utilizarea lor in catarare !!!

  Fara a intra in amanunte, punctam doar cateva aspecte ale catararii  moderne, asa cum le-am primit de la Frank Schobel:

===========================================================

Rotpunkt – Parcurgerea fara cazatura a unui traseu in cap de coarda utilizand ca puncte de sprijin exclusiv asperitatile peretelui. Parcurgerea traseului poate fi facuta din prima incercare (on sight sau flash) sau dupa lucru (top rope sau in cap de coarda). 

Rotkreis – Parcurgerea unui traseu in cap de coarda utilizand ca puncte de sprijin exclusiv asperitatile peretelui. Spre deosebire de Rotpunkt este permisa lasarea corzii in ultima asigurare dinaintea cazaturii si reluarea dupa odihna a catararii incepand cu acest punct!!!!! 

On sight (la vedere) – Parcurgere in stil Rotpunkt a unui traseu necunoscut si din prima incercare. Traseul poate fi studiat de la baza lui. Nu este admisa studierea miscarilor altui catarator parcurgand acelasi traseu. Nu sunt admise informatii tehnice despre traseu venite din partea altor cataratori. Din punct de vedere sportiv, on sight este considerat ca fiind stilul cel mai valoros. 

Flash – Parcurgere Rotpunkt a unui traseu necunoscut din prima incercare. Spre deosebire de On sight sunt admise informatii suplimentare despre traseu. 

Top-rope – Parcurgerea unui traseu cu asigurare de sus sau ca secund. In jargonul de escalada se considera un traseu ca fiind „facut” numai daca el a fost parcurs (cel putin) in stil rotpunkt. 

Pinkpoint – Parcurgerea unui traseu in stil rotpunkt cu buclele deja montate in perete. 

Proiect – se numeste cand un catarator lucreaza la un traseu in vederea parcurgerii rotpunkt. Aceste trasee sunt in general deja batute. Majoritatea cataratorilor au proiecte, trasee in „lucru”. Daca un traseu nu a fost inca urcat  de loc in stil rotpunkt, atunci pana la prima ascensiune rotpunkt se spune despre acest traseu ca este un proiect. Proiectele necatarate nu au inca grad de dificultate. Cei care amenajeaza un traseu isi rezerva de obicei si dreptul de a-l lucra si deci a-l catara ei mai intai. Se vorbeste despre proiectul lui cutare… Aceste proiecte pot fi inchise, adica la aceste trasee batute dar necatarate nu au inca acces ceilalti cataratori pana cand cel ce l-a amenajat il catara, renunta la proiect sau da proiectul mai departe. Proiectele inchise se marcheaza de obicei cu o funda de cordelina sau ceva similar in primul cui (piton), ca sa stie lumea sa nu intre in el. Proiecte deschise: trasee amenajate si necatarate inca, dar deschise oricarui  doritor . Cel ce si-a finalizat proiectul are dreptul sa propuna un grad, sa confirme un grad deja acordat sau sa-l recoteze dupa caz. In acest sens, probabil multe trasee top din RO sunt inca „proiecte”. 

Solo – parcurgerea unui traseu (de escalada sportiva sau un tr. alpin) fara coechipier. Un „solo” este posibil cu asigurare sau fara, in catarare libera sau folosind mijloace artificiale de progresie. 

Solo integral – solo fara (auto)asigurare. 

Free solo – Solo facut exclusiv in catarare libera.

===========================================================

Bouldering = catarare pe bolovani.  Evoluand aproape de sol, cataratorii nu sunt echipati cu ham, coarda, carabiniere.  Cataratorii din marile orase, in lipsa unor pereti, au folosit „bolovani”  ca antrenament. Parizienii care se antrenau la Fontainebleu erau numiti „bleusards” si unii au ajuns alpinisti de mare renume. De la o oportunitate de antrenament, bouldering-ul a trecut la competitie, mai intai pe bolovani adevarati, mai apoi in sali de sport pe „blocuri”, unde pentru amortizarea „aterizarilor” se folosesc saltele. 

Ar fi foarte multe de spus, dar nu este locul pentru amanunte.

                                                                                          Dinu Mititeanu

 

Loading