CHEMAREA MUNTELUI

CHEMAREA MUNTELUI

Dinu și Marlene MITITEANU
Relatări, amintiri, gânduri, sfaturi, opinii

08. Ture de iarna

Creasta Rodnei, iarna

Sfaturi pe care le sper utile celor care parcurg iarna creasta pe care eu o alint ca fiind „Fagarasii Nordului” 

Timp necesar: 3-4 zile.

Creasta muntilor Rodnei, fiind mai blanda ca cea a Fagarasului, reprezinta o buna pregatire pentru Creasta Fagarasilor- „Alpii Transilvaniei”, putandu-se exersa mersul cu bocanci, coltari, rachete, schiuri si avand in maini bete sau piolet, dupa caz.(vezi cap.5). Are mai putine zone periculoase, dar in functie de cantitatea si starea zapezii, ele pot fi prezente si aici. De aceea sunt necesare atat un echipament adecvat cat si cunostinte temeinice despre zapezi, cornise, avalanse, bivuac, orientare. De dorit ar fi ca cel putin unul din echipa sa fi parcurs traseul vara „cu ochi de iarna” si sa fi folosit GPS-ul sau busola (notand unghiurile de mars) pentru caz de ceatza. El poate sti si unde e si unde nu e posibil de facut bivuac. Cele mai utilizate locuri fiind: Tarnita „La Cruce”, zona „La Carti”, Tarnita Barsanului, zona („bulevardul” ) dintre Saua Galatului si Saua Gargalau, Tarnita lui Putredu, Saua Ineutz, Saua Gagii.

In timpul iernii, de obicei se evita zona impadurita dintre Pasul Setref si Batrana, alpinistii, la vest, intrand sau iesind din masiv pe la Romuli (Valea Stramba) ).Sau pe la Borsa- Meteo- Pietrosu, care ofera si satisfactia atingerii celui mai inalt punct din Carpatii Orientali: vf.Pietrosu 2.305 m. La extremitatea opusa (estica), iarna se utilizeaza traseele dinspre Pasul Rotunda, Sant, Rodna sau Valea Vinului.

In functie de grosimea zapezii, a gradului de coeziune dintre straturi, (sa stim „a citi zapada”!), a temperaturii, sunt zone unde se poate urma traseul de vara, ocolind unele varfuri. Dar in caz de dubii: ninsori recente, pante abrupte, temperaturi pozitive, e mai sigur a se evita „taierea” pantelor, urmand cvasi-matematic creasta, cu atentia cuvenita corniselor.

Astfel : venind dinspre Romuli ,din Tarnita Batranei se urmeaza creasta pe portiunea Vf. Gropilor- Vf. Rebra ( pe harti vechi e numit gresit Buhaescu Mic !) – Tarnita „La Cruce”; de la/spre Statia Meteo Iezer -Pietrosu , se urca/coboara pe piciorul Piatra Alba, iar varfurile Buhaescu Mare, Mic si Rebra ( ordinea corecta!) nu se ocolesc. La fel Vf. Cormaia si Repedea. Negoiesele se ocolesc de obicei prin nord, mai la distanta de piciorul abrupt al pantei, revenind in creasta in Tarnita Barsanului si apoi ocolind prin sud Vf. Puzdre. Se urca Aniesu ( Laptele Mare) si Laptelui, Galatu, Gargalau, Claia, La Cepi, Omului, Cisia. E mai bine si mai alpin sa urcam si varfurile premergatoare Ineului: Tomnatec, Coasta Neteda, dar uneori se pot ocoli prin sud, motiv fiind si un prag al crestei inguste de deasupra rapei de la obarsia Izvorului Mare (Rosu).

Spre/ de la Pasul Rotunda e mai indicata varianta peste Vf. Ineutz, dar uneori se poate si prin caldarea Lala. Si Vf. Rosu si Cobasel se urca in caz de intrare/iesire din creasta pe la cabanele Valea Blaznei.

In cazul ca e necesara intreruperea turei, nu recomandam a se cobori spre Tara Nasaudului. E mai bine, mai scurt a cobori spre Borsa: din Saua Laptelui sau a Galatului pe la fosta cabana Puzdrele si pe valea Negoiescu sau din Saua Gargalaului pe valea Izv. Bistritei Aurii -Stiol sau pe

piciorul Musceta din vestul acestei vai.


Loading