Despre cuvântul montaniard

Opinii personale dar si din litaratura montana despre noua semnificatie a acestui neologism. 

Am participat la mai multe discutii verbale sau in scris despre cuvantul „montaniard?”. Exista o mai veche disputa. Unii oameni, mai ales varstnicii sustin ca sa spunem „drumet” sau „turist montan” sau „om de munte”.

Nici eu nu mai sunt tanar, umblu pe munte de cateva decenii, in medie 100 zile pe an !!!- drumetie, alpinism, schi, salvamont. Dar sunt de parere ca putem adopta ( este de fapt adoptat!) cuvantul „montaniard”. Nu de mult, intr-un jurnal al unui refugiu montan, unde eu folosisem (si folosesc curent cand scriu despre Munte) cuvantul „montaniard”, cineva, „om de munte”, imi replica: „Deschide Dinule un dictionar si nu mai folosi anapoda acest termen”. 

Da, in dictionarele Larousse mai vechi explica: ( scuze ca citez din memorie) „locuitor de la munte, muntean”. Intr-un dictionar French-English din ’90 pe care il am in faţă, „montagnard” e tradus prin „mountain dweller, highlander”, adica „locuitor de la munte”. 

Nu stiu daca in editiile recente nu apare cuvantul scris romaneste precum si si sensul nou al lui. In toate domeniile, dictionarele raman in urma realitatii. Credeti ca in dictionarele noastre mai vechi (sau si franceze) la cuvantul „piton” era trecut si sensul „alpinistic”? Sau la „surplombă” si „colţari”? Dar acum exista in dictionarele noastre si sensurile alpinistice ale acestor cuvinte. Si poate ca inca nu ar exista, daca in colectivul de redactie, printre colaboratori nu ar fi fost si Marcian Bleahu- geolog si Al. Beldie- ing. silvic, care au fost si alpinisti. 

E normal ca un sens nou al unui cuvant il iau din limbi straine si il folosesc mai intai cei din domeniul reespectiv si apoi il afla si eventual il adopta si lingvistii. Poate asa au procedat sau vor proceda lingvistii francezi si ai nostri, citind scrierile despre munte.

Sa nu-mi spuna mie cineva ca LIONEL TERRAY nu stia ce sens are cuvantul montaniard. Sunt un fericit posesor al editiei franceze din 1965 a fascinantei sale carti „Cuceritorii Inutilului”, cadou de la bunul meu prieten Ghiţă, nepotul direct al lui Emil Racoviţă. Prima fraza a primului capitol „Decouverte de la montagne” ( Descoperirea muntelui) suna asa: ” Nascut la poalele Alpilor ( nota mea: In Grenoble, deci nu intr-un sat sau catun din Alpi !), fost campion de schi, ghid profesionist, alpinist de mari ture, membru a opt expeditii in Anzi si Himalaya, mi-am consacrat toata viata mea muntelui si daca acest cuvant are un sens, JE SUIS UN MONTAGNARD ( sublinierea mea) adica „EU SUNT UN MONTANIARD”. E adevarat ca in editia in limba romana ( 1972) pe care o datoram speologului clujean Corneliu Plesa, el a tradus „sunt un om de munte”, caci asa era scris in dictionarele romanesti de atunci. Si in”Mic Dictionar Enciclopedic” (mic… de 1010 pagini!),- editia 1986, dar şi în DEX-ul consultat pe net, la „montagniarzi” scrie doar atat: ” denumire data deputatilor revolutionari democrati din adunarea Legislativa din timpul revolutiei franceze, care ocupau locurile cele mai de sus din sala Adunarii” !!! In acelasi Dictionar, nu apare cuvantul „montaniard”, scris romaneste, nu apare nici sensul lui de „om de la munte”, darmite cel de „om care iubeste si frecventeaza muntele”. .

Dupa parerea mea, noul sens al cuvantului „montaniard” este ” Un om care iubeste Muntele, care il abordeaza cu echipament si cunostinte adecvate evitarii accidentelor si care are un comportament ecologic”. 

Asadar nu trebuie sa ai palmaresul lui Lionel Terray ca sa fii montaniard. MONTANIARD, in sensul nou al cuvantului – sens care daca inca nu a intrat, sigur va intra in toate dictionarele- poate fi si un orasean, care nici macar nu s-a nascut la munte, dar CARE IUBESTE MUNTELE, care il abordeaza adecvat, care cunoaste si respecta legile scrise si nescrise ale muntelui, legi care asa cum cred ca am mai spus, o parte din ele sunt de fapt legile bunului simt! Montaniard e un Om care intra in Munte ca intr-o catedrala, cu smerenie si iese de acolo mai sanatos, mai tanar, mai bun, mai OM.