Everestul lui Ticu

Motto:  „E ceva putred în Danemarca” – din Hamlet, de William Shakespeare

La fel ca mulți alții, îl admir și eu pe dl. Ticu Lăcătușu pentru marea sa pasiune pentru munții înalți, pentru numeroasele sale ascensiuni și expediții dificile. Dar pentru că sunt unul dintre oamenii cărora le plac lucrurile clare, despre ascensiunea sa pe Everest am avut atunci (și nu doar eu!) și am și acum niște nelămuriri, oferite ”pe tavă” de dl.Ticu prin declarații și afirmații ale sale de-a lungul timpului care se contraziceau, cu ”dovezi” prezentate una câte câte una -la intervale de luni și ani de zile- ca scoase din pălărie de un  prestidigitator. 

Ce scriu aici este un fel de ”a gândi cu degetele pe taste”- destinat doar câtorva buni prieteni și unor interesați de blogul meu. Nu va ajunge la marele public. deci nu va dăuna cu nimic imensului prestigiu de care se bucură dl. Ticu.

Domnia Sa trebuia ca imediat după revenirea de pe Everest, să scrie undeva  un  articol și  pentru noi, montaniarzii, nu doar pentru „marele public”, pentru revista „Avantaje” și pentru alte reviste similare în care nu a dat ATUNCI nicio dovadă din cele date după 2-3 ani sau după 20 de ani ! Trebuia -era în interesul lui- să elimine suspiciunile. Dar a spus: „cine mă crede, bine, cine nu … nu mă interesează” ! Cum să-l crezi fără dovezi clare ? Căci știm că au mai fost alpiniști celebri care s-au lăudat cu ascensiuni neduse până la capăt, fapt dovedit mai apoi. Deci e firesc ca dl. Ticu să nu fie crezut pe cuvânt, ci pe dovezi !  De ce nu a oferit dovezile la timp și celebrei doamne Elisabeth Hawley- competentul ”arhivar”  de atunci al ascensiunilor himalayene și nouă ? De ce câte una după luni sau ani ? Doar tot câte una pe măsură ce-și da seama că ”și ăsta poate fi un argument” !

La întrebările de atunci ale unora răspundea: ”Voi lămuri toate astea în carte !” Carte care nici despre Everest și nici despre alte ascensiuni necontestate, dar interesante ale sale, n-a mai apărut ! N-a avut timp să le scrie ?  Ionel Coman – cu funcții de răspundere într-o mare uzină brașoveană- cum de a avut timp să scrie 8 (OPT) cărți ?  Iar mult lăudatul și admiratul Al. Floricioiu care a avut ca job ”urcatul pe munte” cum de n-a avut timp să scrie măcar o carte sau să aibă un blog cu mii de cititori ?  Sau să organizeze el la Bușteni Galele Alpinismului Românesc pregătite de Zsolt.  Dacă dl. Ticu n-a avut timp să scrie o carte, de ce n-a scris măcar un articol ”lămuritor”  ATUNCI,  cum a făcut asta în 2015 !!! :

http://sporttim.ro/alpinism/constantin-lacatusu-povestea-primei-reusite-…

 De  ce măcar unele din acele multe amănunte din acest interviu nu le-a dat în 1995 d-nei Hawley și nouă, când erau proaspete când ar fi eliminat suspiciunile ? Răspunsul la această întrebare mie mi se pare că este: ”Pentru că nu știa și nu avea atunci aceste amănunte” !

După revenirea lui de pe Everest, au  fost la TVR Iași, la o îndrăgită emisiune despre munte a Irinei Păcuraru (care mai apoi i-a devenit soție), vreo 6-7  episoade despre ascensiunea lui Ticu pe Everest.

Episoadele de la TVR Iași erau sâmbăta sau duminica, zile în care eu eram pe munte. Dar am stat intenționat acasă să văd ultimul episod, DOVADA că a ajuns singur pe vârf. Care a fost ”finalul” ?  Mi-l amintesc clar deoarece m-a șocat: o poză total ne-elocventă -numită acum selfie-  cu ”Ticu pe Everest”- cu fața lui cu barba închiciurată, cu ceață în jur. Un prieten al meu,  binecunoscut și respectat alpinist  din B -care m-a făcut să promit că nu-i dau numele- mi-a spus că l-a întrebat: ”De ce nu ai pozat trepiedul chinezesc ?” Răspunsul a fost incredibil: ”Care trepied ?”. Dar mai apoi, la un festival alpin de la Galați (în 2003) a prezentat o … poză cu trepiedul !!!  De ce nu în acel ultim episod al serialului de la TV ?

Referitor la acel incredibil răspuns ”Care trepied ?”   Cred că vă dați seama că acel prieten al meu din B nu avea niciun motiv să inventeze acest răspuns  care mi s-a părut și îmi pare și acum năucitor: să pleci spre Everest fără să știi că acolo e un trepied ?  Dar e foarte posibil: dacă știa de el, importa o imagine a lui de pe internet -desigur fără tricolor- și o prezenta în 1995 la TVR Iași, nu doar după câțiva ani la Galați  !

În interviul din 2015 indicat mai sus spune: ”Am putut admira toată lumea de sus, la propriu si am făcut mai multe poze spre toate zările, spre Tibet, spre creasta nord-estică pe care urcasem, spre creasta vestică (urcată de americani în 1963, a treia ascensiune a vârfului) dar și spre versantul opus, nepalez…”

Iar în 17 mai 2023 scria pe FB; ”Priveam ca din avion spre versantul opus, nepalez. Am facut mai multe fotografii autoportret, cu pioletul, cu celebrul trepied chinezesc si spre cele patru zari, pana ce bateriile aparatului foto au cedat. Unii „prieteni” carcotasi de acasa au retinut din povestirile mele doar ultima parte a sesiunii fotografice, cea cu aparatul inghetat si inca se mai hranesc cu auto-iluzia ca nu exista si pozele de pe varf.”

De ce la finalul acelui serial de la TVR Iași nu a arătat măcar una din acele imagini?  Un prieten sibian, mi-a scris:

”În 95, când a fost la Sibiu cu proiecție despre Everest, a prezentat diapozitive faine din tură, dar când a ajuns la vârf a spus clar și răspicat ca nu are poze de pe vârf întrucât i-a înghețat aparatul.” !!!

Un alt bun prieten care avea și el suspiciuni ca și mine, s-a dus la acel festival de la din 2003  și mi-a relatat că  la întrebarea cuiva: ”Dl. Ticu, de ce n-ați pus tricolorul pe trepied înainte de a face poza ? ” a răspuns că a făcut-o așa de bucurie că a ajuns, iar când să facă poză și cu tricolorul și-a dat seama că i se terminase filmul din aparat !!!  Mi-au relatat asta atunci mai mulți prieteni care au fost acolo ! Chiar așa ? Să pleci spre vârful Everest  cu un film pe terminate ? Și de ce n-a dus acolo, la acel festival  acel rolfilm pe care scepticii să vadă  că era ultima poziție din film ? Ar fi fost interesul lui să dovedească faptul că nu a capturat mai apoi imaginea de pe internet !

În interviul din 2015 spune: ”Pe vârf era atunci un trepied montat de alpiniștii chinezi în 1975, la a doua ascensiune a versantului nordic. Am făcut mai multe poze cu acest trepied pe care erau montate stegulețe budiste nepaleze; erau și două drapele naționale, japonez și brazilian, lăsate acolo de două expediții ce atinseseră vârful cu câteva zile înainte.”     De ce nu a prezentat o imagine cu acel trepied în ultimul episod de la TVR Iași? Nu doar acel selfie ce putea fi făcut oriunde !

 24 sept.1975 Doug Scott pe Everest. Lângă el, celebrul trepied de titan pus de chinezi.
Dar la Sibiu  spusese că îi înghețase aparatul, la  Galați afirmase că n-a putut face mai multe poze deoarece i se gătase filmul ! Iar din ultimul episod de la TVR Iași reieșea că atunci când a ajuns pe vârf era ceață, (deci nu putea face poze-panorame !).  Iar în interviul din 2015 spune: „Din tabăra de bază, colegii de expediție mă urmăreau cu o lunetă puternică și au notat într-un carnețel ora la care m-au văzut pe vârf (14.00). Eram singurul om în acel moment pe piramidă finală, deci nu puteam fi confundat cu nimeni altcineva”. Cum l-au putut vedea dacă era ceață?  Și  de ce -cum au făcut alții- n-a luat ”ca dovadă” ceva lăsat legat de  trepiedul de pe vârf  de predecesori (cum făceau alții. De ce n-au găsit mai apoi alții tricolorul ”pus de el ”  dar pe care nu-l pozase ?

Sper să înțelegeți că n-am inventat eu afirmațiile unor amici care au aceeași părere cu mine. Îi las  anonimi,  deși nu toți mi-au cerut asta !

Eu îl admir pe dl.Ticu pentru toate ascensiunile sale ”clare”, pentru tenacitate, pentru multele viscole ce le-a suportat pe diversele continente.  Și nu susțin că n-a fost pe Everest până pe Vârf ! Ci doar îi reproșez că n-a prezentat la timp dovezi  clare  că a atins vârful și că unele din afirmațiile sale din diverse ocazii nu sunt identice !  Mi-au plăcut întotdeauna lucrurile clare, nu ”cusute cu ață albă” ! La el nu e nimic clar, dimpotrivă !

Așa că dacă a ajuns pe vârf și n-a putut dovedi asta la timp și cu argumente clare, e trist, îmi e milă de el.  Dacă n-a ajuns chiar pe vârf, dar susține asta e și mai trist ! Citind relatarea ascensiunii din 1953 a lui Hermann Buhl pe Nanga Parbat, îl crezi și fără dovezi ! Dar pentru a elimina suspiciunile își lăsase pioletul pe vârf  (nu și Herzog pe Annapurna !). Ascultând la TVR Iași relatarea lui Ticu- eu n-am fost convins că a ajuns pe vârf. Deși aș fi dorit să simt impulsul de a  deschide fereastra ca chibiții de fotbal care strigă ”Gooool” ! Eu n-am simțit imboldul de a striga peste cartier:  ”Un român pe Everest” ! Mai știu de la buni prieteni și alte ”bâlbe” ale lui de la acel Festival Alpin de la Galați la care n-am fost tentat să particip și bine am făcut !

 Ar mai fi o posibilitate: În cartea ”Umbre întunecate” a lui Joe Simpson apărută în limba română  în Ed Karpatia  Brașov 2008, e relatată tragica moarte a 3 alpiniști indieni care erau încă în viață când doi japonezi au trecut pe lângă ei spre vf.Everst  și înapoi, gest mult comentat și condamnat (dar și ”justificat de unii !). La pag .42-43 e scris despre cei trei indieni: ” În ultima lor convorbire radio Dorje Morup și Tsewang Paljor  au spus că tovarășul lor Tsewang Samanla -un om profund religios  decisese să mai rămână puțin timp pe vârf pentru a desfășura anumite ritualuri religioase. De fapt ei confundaseră  ținta lor cu O COCOAȘĂ DE ZĂPADĂ  aflată cam la 150 m sub vârf. Aici au găsit japonezii și șerpașii lor în ziua următoare urme de rugăciuni și mărturii de ofrande religioase. Dincolo de acest punct nu au văzut urme de pași”!

Poate așa a fost și cu Ticu, de aceea n-a găsit atunci trepiedul, ci… după vreun an ! Așadar  a fost pe Everestul lui ! Dar nu pe Everestul propriu zis, pe cel care atunci avea trepiedul de titan pus de chinezi, cum a aflat el mai apoi ! Și să nu uităm că la acea altitudine, dacă mai ai  150 m de urcat e mult !

Ticu spune  că ”certificatul de vârf ” atestă ascensiunea sa.  Așa că acum poate să astupe gura cârcotașilor: are ”dovada”, apare pe celebra listă a d-nei Elisabeth Hawley ! Pe ce argumente și când a fost trecut pe acea listă nu știu. Știu însă de la Baticu ( avea și el îndoieli !) că nu la finele sezonului 1995 ! Despre asta, unul din amicii mei care a fost la Galați mi-a scris că Ticu a spus: ”a durat mult pâna  ce  d-na  Hawley a strâns date despre ascensiune, mai ales după faza cu Greg Child, fiindcă am fost contestat tare atunci….”.  Nu știu dacă Greg Child  îl acuza că n-a atins vârful, între ei era o dispută legată de un piolet: Greg afirma că i-a fost furat, Ticu spunea că l-a găsit.  Ticu trebuia să-i ofere el dovezi d-nei Hawley că a ajuns pe vârf, nu d-na Hawley ”să strângă dovezi” ! De ce Ticu nu i-a   prezentat atunci, la revenirea de pe Everest, dovezile d-nei Hawley  poza cu trepiedul, rolfilmul  ca dovadă că n-a putut face și poza cu tricolorul, câteva din ”acele mai multe poze spre toate zările, spre Tibet…” (deși inițial spunea că a fost ceață- cum se terminase și ultimul episod al serialului la  TVR Iași). Dacă îi oferea el acele dovezi incontestabile, nu mai dura luni de zile  până să strângă ea date/dovezi… 

Dl. Ticu știe de suspiciunile mele despre Everestul său. În 1995 am schimbat câteva mesaje cu Domnia Sa, căci aflase și îl deranjase că pe lista ”http://www.dinumititeanu.ro/Romani-pe-optmiari%20din%20Himalaya” de pe blogul meu,  la poz. 2. Everest: Ticu Lăcătușu- 17 mai 1995  era adăugat ”ascensiune controversată”.  Nu m-a lămurit desigur, dar am șters acel adaos după ce d-na Hawley l-a trecut pe celebra ei listă.

Ticu e primul român care a urcat un optmiar din Himalaya: Broad Peak- 2 aug.1992. Ascensiune pe care nu i-a contestat-o nimeni, la fel cu cele alte multe ale sale, pentru care îl admir și eu cum am mai scris.    Pentru al său Broad Peak din 1992, în anul 2022- a fost omagiat de mijloace mas-media din Ro!  Suspiciuni au mulți alpiniști români pentru ascensiunea lui pe Everest din 17 mai 1995. Și desigur, în 2023, la Aniversarea primei asceniuni pe Everest din 1953 și mai ales în 2025, la 30 de ani de ascensiunea d-lui Lăcătușu, va fi omagiat și mai și, vor afla și mai mulți români că Ticu Lăcătușu e un erou național !  Așa reiese și din serialul TV ”România deasupra lumii”, episodul 3 aici: https://www.youtube.com/watch?v=SZ13bmuOlss  și din sutele de articole  ce ni le oferă Google dacă scriem acest nume.

De ce acele declarații ”pro Ticu” din film nu le-a prezentat  în 1995 la TVR Iași ?  Sau -dacă a durat până ce le-a primit- măcar la ”Zilele Gălățene ale Muntelui” unde prezentase în premieră ”trepiedul chinezilor” , dar fără tricolor ! Trepied pe care în episodul 3 din acel film despre Români pe Optmiari nu l-a l-a mai arătat.

Desigur că  cei mai mulți, mai ales tinerii,  care nu au văzut acele episoade date pe TVR în 1995 și nici articolele de atunci din revista Avantaje, care nu cunosc suspiciunile unor veterani înșirate de mine mai sus, știu și vor crede doar ”argumentele” lui scoase ”din pălărie” și înșirate în acel interviu din 2015 și care probabil vor fi reînnoite de el în  anul aniversar 2025 ! (și în cartea pe care am aflat că totuși o scrie ! ). În mod sigur el știa că asta se va întâmpla.

Nu sunt dovezi că în 1924 britanicii George Leight  Mallory și Andrew „Sandy” Irvine au au ajuns pe vf. Everest. Dar să nu uităm că chiar fără dovezi  fost declarați ”eroi naționali”  ! Așa că e firesc să fie declarat ”erou național” primul român pe Everest – Constantin Ticu Lăcătușu- chiar dacă  nu are dovezi certe. că a ajuns pe vârful-vârf! 

Scuze, nu găsesc o frază încheiere a acestei discuții cu mine însumi.    Dinu

PS: Am trimis mai întâi aceste gânduri ale mele la vreo 10-12 prieteni. Unul  mi-a răspuns așa:

=================================

 ”Eram la curent cu toate dubiile si semnele de intrebare care planeaza asupra ascensiunii sale. Argumentatia dvs. este logica si, intr-adevar, intrebarile pe care vi le-ati pus cred ca i-au framantat, nu neaparat imediat, ci, mai ales, dupa aceea, pe multi altii.   Dubii asupra unor ascensiuni – in special solitare – au fost de multe ori exprimate de-a lungul timpului. In egala masura, au fost mari alpinisti (printre altii, inegalabilul Ueli Steck, ca sa nu dau decat un exemplu, desi imi vin in minte si alte nume,(DM: și slovenul Tomo Čessen) nu mai putin celebre) ale caror declaratii nu au convins. Unul dintre motivele invocate a fost acela ca au avut mintea incetosata din cauza altitudinii, a aerului rarefiat sau a oboselii excesive. Discutiile pe marginea acestui subiect – probele irefutabile – nu se poarta de ieri de azi.

 Parerea mea strict personala este ca declaratiile care conteaza (la fel ca si descrierea unui traseu sau a intregii ascensiuni) sunt cele facute imediat dupa, nu la distanta de luni sau de ani, cand ele pot fi revizuite si cosmetizate in functie de opiniile altora, de ce s-a mai citit intre timp s.a.m.d.

====================================

Da, ”DECLARAȚIILE CARE CONTEAZĂ SUNT CELE FĂCUTE IMEDIAT DUPĂ…”  Deci nu cele de după 2-5 ani sau din cartea pe care în 2022 a anunțat că totuși o scrie !

Pe lista ”Români pe optimari” de pe site-ul meu, am scris:

” Scuze că la unele ascensiuni fără șerpași și oxigen suplimentar nu am specificat asta, nu toți precizează aceste amănunte. Și nu toți au oferit dovezi clare. Eu n-am calitatea de a le cere probe certe. I-am trecut aici după anunțuri pe internet ale respectvilor sau ale apropiaților lor. La câteva am  desigur și eu suspiciuni (și alții!)

Curioșii pot afla detalii din alte surse, acest tabel nu e oficial !

Când am început acest tabel, nici FRAE sau alt for național nu avea unul și nu știu dacă acum au !” Iar în  4 aug. 2022 am adăugat: ”MĂ OPRESC AICI ! Am primit recent de la un binevoitor un mesaj în care îmi scrie că a aflat că x și y au urcat pe Broad Peak, că… Fără trimitere la o sursă de încredere. Dar și sursele sunt mai toate incomplete, fără a specifica cu sau fără oxigen suplimentar, fără nume de coechipieri, fără dovezi, cum sunt și unele din cele de mai sus. Fiind tot mai mulți români care ajung pe optmiari e bine. Dar eu risc ca de unii să nu aflu sau să trec pe cineva în tabel doar pe vorbe…. Un motiv pentru care mă opresc este și lipsa acestora de interes. Ori că pleacă spre un optmiar fără a fi aflat de lista mea, fie că știe de lista mea, dar la întoarcere nu consideră necesar să-mi dea el datele necesare, să nu mă limitez la cele incerte din presă- uneori presa locală- DACĂ aflu de ele. Și absolut nimeni nu mi-a scris: ”Mulțumesc pentru că m-ați trecut pe lista Dvs !”

Vă rog pe cei care citiți acest articol, să nu-l repostați public, ci doar să-l indicați unor buni prieteni. Mulțumesc !