Feţele alpinismului

Citate si opinii personale despre diferitele moduri de practicare a alpinismului. Articol inspirat de dispute intre alpinisti si catzaratori. 

Motto: „NU EXISTA NUMAI UN FEL DE ALPINISM CI O MIE DE FELURI”

Guido Lammer

S-au incercat/s-au dat multe definitii alpinismului. S-a pus deseori intrebarea: „Cate feluri de alpinism exista?” si s-au dat o multime de raspunsuri. Desigur ca afirmatie „o mie de feluri de alpinism” a lui Lammer, preluata si de Lionel Terray, e o figura de stil. Dar e clar ca exista mai multe feluri de alpinism sau ca alpinismul are mai multe fetze/ fatete; el e o piatra pretioasa poliedrica ce sclipeste, ce atrage, ce vrajeste.

Recent mi-a scris sufletistul Marian Anghel, care imi marturiseste ca incearca- si nu e deloc usor- pe baza literaturii alpine, mai ales de limba engleza- sa faca o propunere de enumerare/ clasificare a felurilor de alpinism. Caci alpinismul il putem asemana si cu un copac: un trunchi cu multe ramuri, tot mai mici. Catararea e una dintre ele, dar si ea e de mai multe feluri. Una dintre ele e catararea solitara, care si ea este de mai multe feluri…

Aveti aici parerea la care a ajuns mai apoi:  http://anghelmarian.wordpress.com/2013/05/16/inapoi-la-notiunile-de-baza… 

Acum, aici- pentru ca e mai usor sa vorbesti de alpinism, decat sa-l practici- cum scria cineva- voi vorbi, mai ales cu vorbele altora, despre alpinism. In fond si a vorbi, citi sau scrie despre alpinism, despre un masiv, despre un traseu- e un fel de „a-l face”. Un traseu, ca si pe o femeie frumoasa, intai il doresti. Apoi te informezi, studiezi, te pregatesti, te gandesti cand, cum sa-l abordezi.

” FERICIRE REZIDA UNEORI IN DORINTA, NU IN POSESIUNE!- scrie Lionel Terray.

„ACTIUNE SI CONTEMPLARE – ACESTA E ALPINISMUL”- Gaston Rebuffat.

Actiunea e partea sportiva. Contemplarea e partea poetica. Sunt extremele. Unii se afla la o extrema, altii la cealalta, altii- intre ele, mai la stanga sau mai la dreapta sau cand-cum!

„EU M-AS CATARA CHIAR DACA NU AR FI DE VAZUT NICI UN PEISAJ” scria Albert Fred Mummery. 

Un alt montaniard celebru – Luiz Trenker- afirma insa :

SA NU FII DINTRE ACEIA CARE DIN CAUZA UNUI PERETE DE STANCA NU MAI VAD MUNTELE”.

Luiz Trenker al nostru: Ionel Coman e de aceeasi parere:

„OARE ALPINISTUL IUBESTE DOAR PERETII, FISURILE, SURPLOMBELE? POATE UNII, DAR CEI MAI MULTI AU OCHI SI SUFLET PENTRU NATURA, CHIAR MODESTA, INSA AMINTIND MEREU CA FACEM PARTE DIN EA”. 

Si tot Coman ne spune:

„NU SE POATE AFIRMA UNDE SFARSESTE TURISMUL MONTAN SI UNDE INCEPE ALPINISMUL, DACA ALPINISMUL ESTE SPORT SAU NU, DACA ARE EXPLICATII RATIONALE; IMPORTANT ESTE CA EXISTA!”.

„ALPINISMUL NU ESTE DOAR UN SPORT, CI EL ESTE SI UN SPORT”- Lionel  Terray

„ALPINISMUL NU ESTE UN SPORT, ESTE UN DRUM AL VIETII”- Reinhold Messner

„DACA ADMITEM CA ALPINISMUL E UN SPORT, ATUNCI TREBUIE ADAUGAT CA E CEL MAI NOBIL DINTRE SPORTURI”- un alpinist englez.

Si acum, doua definitii ale unor sportivi, dar nealpinisti:

„ALPINISMUL E UN SPORT STUPID, CARE INSEAMNA SA TE CATERI PE STANCI CU MAINILE, CU PICIOARELE SI CU DINTII” – mama lui Lionel Terray, cand el era copil.

” TREBUIE SA FIE CINEVA CRETIN CA SA SE CATERE CU RISCUL DE A-SI FRANGE GATUL, DACA NU POATE SA CULEAGA DE PE VARF MACAR O BANCNOTA DE 100 DE FRANCI”- tatal lui Lionel.

Dar sa mai citim ceva scris de fiul lor mai tarziu:

„CEEA CE AM INDRAGIT IN ALPINISM, IN ALERGAREA LA VERTICALA, IN DANSUL DEASUPRA VIDULUI, ESTE IMPRESIA ELIBARARII DE GRAVITATIE”.

„ALPINISMUL ESTE INAINTE DE TOATE O CONCEPTIE A RELATIILOR DINTRE SPIRIT SI MUNTE” 

Pierre Bossus- fost presedinte al UIAA .

Ma opresc cu citatele ( mai am cateva sute, vezi cap.2) , caci am intra in alt subiect care a fost o intrebare pe internet: ” Ce cauta, ce gasesc, ce simt cei care se catara? ( nu si cu dintii !) vezi „Bucuria catzararii”.

Acum, la final, as reveni la inceput, redand ce a spus un om care nu cred ca cineva poate contesta ca a fost catarator:

„ALPINISMUL ESTE POEZIE, FILOZOFIE, ESTE CEVA NEDEFINIT CARE TE CHEAMA, TE SUBJUGA, TE IMPINGE IN LOCURI INCREDIBIL DE GRELE, PE FRIG SAU SOARE TORID, IN PLOAIE SAU VANT” – NICULAE BATICU

Si daca sunteti de acord ca ca alpinismul este si sport, dar e si poezie, filozofie, ca are mai multe fetze, ca exista in toate ghidurile de alpinism si trasee de catarare grele, dar si usoare- si ca pe munte ( ca si pe lista Alpinet sau Costila) avem loc toti pe vai, valcele, creste sau pereti, vara sau iarna, pe trasee mai grele sau mai usoare, cautand si gustand, gasind fiecare ce-i doreste sufletul sau orgoliul- atunci putem fi prieteni! Sau daca nu, macar ne putem respecta unii pe altii, sau ignora, dar sa nu-i ironizam pe cei care se catara altfel, pe cei care cauta altceva.

De acord ca e firesc progresul in alpinism, ca in orice domeniu. Si progresul de obicei il aduc tinerii ( vezi „Nonconformistii” ). Dar nu inteleg de ce trebuie facute afirmatii ironice sau care pot fi considerate ironice, la adresa celor care acum, dar mai ales in urma cu decenii s-au catarat altfel si au cautat pe stanca si poezie. Dar nu numai Alpinismul are multe fetze; cei care-l practica  au multe ganduri; unele e mai bine sa nu le dam pe  grupuri de discutii, altele sa le exprimam in asa fel incat sa contribuie, la buna intelegere si convietuire pe liste si pe munte, nu la discordie in mica familie a alpinistilor si cataratorilor .