Incongruenţe şi perle ziaristo-geografice

E firesc faptul ca un ziarist nu se pricepe in toate domeniile. Dar ar fi de  datoria lui sa se documenteze, sa intrebe un specialist sau macar un coleg atunci cand scrie despre un domeniu anume.

Trist este cand acele „perle”  sunt  „de râsul curcilor” , dovedesc lacune grave , lipsa unor cunostinte elementare, din gimnaziu .

De cate ori nu am citit (chiar pe ilustrate !) si auzit de Pestera Ialomicioarei în loc de Peştera Ialomiţei  !!?? Iar într-o revistă  „Natura”, pe coperta era o poza cu un baraj si lacul din amonte, cu explicatia ” Lacul Bicaz format pe raul cu acelasi nume” !.  Dar ca sa nu scriu doar din amintiri, am scos din raft o carte „Lecturi geografice generale” 1975, editată de Societatea de Stiinte Geografice din RSR. Are multe articole faine, bine documentate, scrise mai ales de profesori universitari. Pe mine m-a interesat mai ales cel despre „Parcul national McKinley”. Dar ma mir cum a putut sa apara intr- asa o companie selecta un articol cu titlul „TRANSFAGARASANUL SI  PASUL NEGOIU”!!! Si inca la loc de frunte, al 3-lea din 27 de articole. E drept ca e dedicat inaugurarii de catre „geniul Carpatilor” a Transfagarasanului ce-i purta numele. Dar dl.R.S. profesor de liceu in Pitesti ( am aflat ca era geolog, dar preda geografia) nu da doar cu periuta pe haina prezidentiala, gest care i s-ar scuza, dar ne invata geografia pe care o preda si elevilor sai. Cititi si minunati-va, amuzati-va sau revoltati-va. Scrie date generale despre transfagarasan, apoi comenteaza. Citez: „Drumul de creasta marcheaza si cel mai inalt pas de culme din Romania- Pasul Negoiu de 2055 m. Seile Valcan (situata la 1621 m) si Prislop (la 1413 m) raman astfel mult in urma”.  

Asadar, dupa dl. Romulus S, transfagarasanul e „drum de creasta”, el trece printr-un pas nu printr-un tunel, iar de transparangianul Sebes- Novaci, mai sus cu cca 100 m ca tunelul Balea, dl. in cauza n-a aflat inca… In acelasi „doct” articol ne mai spune: „Intre Stâna Caprei si varf, pe o lungime de 6 km lungime, e o diferenta de nivel de 500 m. Aci muntele e strapuns de un tunel de 887 m. NE AFLAM IN PASUL NEGOIU, LA 2055 m, STRAJUIT DE GIGANTUL CU ACELESI NUME SI DE VÂNĂTAREA LUI BUTEANU” (da, Vânătarea, scrie dl. profesor, dar hai sa zicem ca asta e greseala de tipar). De ce oare nu ne spune dl RS ca transfagarasanul trece printre Negoiu si Moldoveanu, caci nu ar gresi de fel !

Revenind la…Vânătarea !  Am văzut recent pe internet ipoteza că ar fi corect „Vânătarea lui Buteanu”. Eu susţin că numele corecte sunt cele date de localnici ! Mie, în anii ”70, un bătrân din Cârţişoara mi-a dat explicaţia ” Pe acolo vâna Buteanu” (vreun haiduc/braconier !) . Sper că bătrânul nu spunea asta doar ca „ipoteză”. Şi îmi pare rău că nu am mai întrebat şi pe alţi localnici vârstnici. Dar cei care lansează ipoteze „din birou” ar trebui să stea de vorbă cu bătrânii locului. Căci „domni” bine intenţionţi pot greşi. Ştiu că mai toţi salvamontiştii, turiştii, schiorii spun Valea Laiţa. Localnicii îi spun la nominativ Laita ! Doar la genitiv se spune Lăiţii, similar cu Sărata-Sărăţii, Pojorta-Pojorţii..

Am mai sesizat si eu si altii, greseli din harti scoase de geografi: inversarea in M.Rodnei a varfurilor Rebra cu Buhaescu. . Abia harta scoasă de Editura Bel Alpin si cea din 2004 din noua colecţie Munţii Noştri, scoasă de editura Schubert & Franzke au restabilit adevărul. Cinste lor ! 

In Călimani, în toate hărţile de până acum, e inversată plasarea vârfurilor Străcior şi Strunior- triada estică  apare ca : Străcior-Bistricior-Zurzugău. Corect e Strunior-Bistricior-Ţuţurgău  ! Greselile existente încă sunt plasarea inversată a denumirilor Strunior şi Străcior pe hărţile din timpul Imperiului austro-maghiar şi preluarea  grafiei austriace: în limba germană z se pronunţă ţ şi cu o inversare a două litere ! Zurzugău ul de pe hărţi localnicii îl pronunţă Ţuţurgău. Intrebaţi pe cei  născuţi în Colibiţa şi Bistriţa Bârgaului !. Să sperăm că si in Călimani se va reveni la ceea ce e adevărat, să nu se perpetueze la infinit o neatenţie a unui geograf austriac si grafia germană. Daca în masivul Făgăraş se păstra grafia germană, binecunoscutul termen Bâlea ar fi Bulea ! V-ar plăcea ? Ar fi normal ? 

La fel -printr-o preluare şi traducere greşită” de pe harţi anterioare Marii Uniri, in Fagarasi , un aflunent de stânga al Oltului apare sub numele „Valea Rindiboului” , in loc de Valea Boului. „Bou” se mai spunea in vechime la „bour”. In hartile germane era scris „Rindbach” (Rind= bou, Bach= rau) dar pe hartile romanesti e asadar si acum „Valea Boului Valea”!!! 

Şi „Gheţarul de la Scărişoara” e un nume dat neinspirat !  Pe şoseaua de pe valea Arieşul Mic, lângă indicatorul de intrare in satul Gârda (aflat la cca 5-7 km amonte de satul Scărişoara e adaugată precizarea ironică ” În aceasta comună se afla Gheţarul „de la Scărişoara” ! E pe teritoriul comunei Gârda, dar e de fapt lângă cătunul „Ocoale-Gheţar”, nu lângă satul-centru de comuna Gârda.

Şi rezervaţia geo-botanică Scăriţa-Belioara apare in multe publicaţii şi harţi cu numele incorect „Scărişoara-Belioara”, care crează confuzii ! Pe traseul turistic dintre Cabana Muntele Băişorii şi Rezervaţia Scăriţa_Belioara eu am întâlnit un grup de turişti care m-au intrebat ” Cât mai avem până la Gheţar ?” 

Nu ştiu cine şi când a modificat numele localităţii Baia Borşa în Băile Borşa, dar e o prostie !

Baia  Borşa, ca şi Baia Mare, Baia Sprie, Baia de Fier, Baia de Aramă, Baia de Arieş,  denotă ca acelea sunt localităţi miniere.   baie =mină, băies= miner.

Băile Tuşnad, Băile Felix, Băile Herculane  sunt staţiuni balneare, altele .  Si DEX-ul ne arată  cum  cuvântul „baie” are mai multe semnificaţii.

Nu cred ca Baia Borşa a fost vreodată staţiune balneară, nici măcar „climaterică”, dimpotrivă, orăşel cenuşiu, poluat  ! 

 imi scria un băimărean.

Eu ştiu că  Borşa şi Băile Borşa sunt /erau două localităţi diferite. Dovadă şi indicatorul din centrul oraşului Borşa spre „Băile” Borsa !  Deşi mai nou „Băile Borşa”  sunt acum doar cartier.  Complexul Turistic Borş era/este   de fapt „staţiune turistică”, cum e  Păltiniş din jud.Sibiu, cum e acum „Staţiunea Muntele Băişorii” din jud. Cluj,, cum sunt alte staţiuni, nu „Complex” !. Explicaţia de mai sus e penibilă, ce „complex balnear”  e la Gura Fântânii unde sunt cabanele, pensiunile şi pârtiile de schi ale Borşei ? Au medici, asistente, proceduri balneologice ? După logica acelui tovarăs,”naş” al „Complexului Balnear Borşa”  oricare orăşel de munte, unde este aer mai curat ca în  marile oraşe şi unde e şi vreun iyvor de apă minerală sau  vreo pârtie de schi,  ar trebui să apară cu numele „Baile” ?  Am avea  Băile Păltiniş, Băile Predeal, Băile Sinaia. … 

In Atlasul turistic rutier editiile 1981, 1993 si 1994 ( ultima premiata de Ministerul Turismului), sunt sute de greseli. De Pasi 2001, Am aflat la fata locului ca soseaua asfaltata in atlas, care leaga orasul Cavnic de Statiunea turistica Mogosa, nu exista nici ca drum forestier ! La fel, a constatat Radu, care era cu bicicleta, ca nu exista drumul intre Manastirea Gura Humorului si Sucevita. In satul Poiana Micului, sătenii l-au informat ca multi automobilişti s-au intors din drum injurand cartea (premiata !!).  Pe unul dintre atlase le rutiere ale României, Platoul Padiş din Apuseni apărea ca… Padeş !  Pe unele hărţi, satul Pojorta din Ţara Făgăraşului aparea Pojorâta !- nume ce-l poartă cel de lângă Câmpulung Moldovenesc. Iar  vârfurile BURIANU Mare şi Mic din Făgăraşi ( de pe culmea Negoiu-Tunsu) apre pe unele harţi  Buruianu ! La radio am auzit că Dâmboviţa izvorăşte din Munţii Bucegi ! 

Elevii au învăţat la Geografie ca localitatea aflată la cea mai mare altitudine din Ro e Fundata   de pe şoseau Braşov- Câmpulung Muscel.  Adevărul este că marele sat Măguri din judeţul Cluj  este le „locul 1” ! Verificaţi !

Si as putea continua…  

    Am primit  cadou un superb album foto editat in 2001. Poze de vis, hartie de calitate, culori si claritate vazute doar in albume despre Elvetia..Asa ceva cautam si nu gaseam eu pentru amici straini; asa ceva cautau prin anii ’91-95 strainii pe care eu si prieteni ai mei  i-am condus prin muntii nostri. I-am condus noi, de voie de nevoie, caci OJT-ul ( Oficiul de Jumulire a Turistilor) si „urmasii” acestuia, s-au dovedit total incompetenti in materie de excursii montane, dar ne amenintau ca „nu suntem in legalitate, ca nu avem „brevet”,( care stim cum se obtin!), de parca strainii venisera sa vada brevete… Si uite asa am aflat ca sunt infractor, eu, care toata viata m-am considerat un cetatean onest. Asa ceva – album ca asta- cerea Radu de la Ministerul Turismului cand pleca la reuniuni in strainatate si primea numai „gunoaie”, sau i se dadeau 1-2 casete video, desigur cu manastirile Bucovinei si Maramuresul- alte frumuseti nu avem?  si pus sa semneze ca… le aduce inapoi, in loc sa i se umple sacosa ca sa le distribuie. Halal „oficiu de promovare a turismului”!. Dar ceva m-a facut sa ies din starea de extaz:   Ce am zice daca prin absurd, la un concert al Filarmonicii, l-am vedea pe dirijor imbracat protocolar, in frac, dar.. privind mai atent am observa ca in picioare are niste adidasi jerpeliti?  

Am privit incantat la pozele din acel asuperb album.  Am coborat apoi ochii „de la frac spre incaltaminte”… „Dirijorul” nu are adidasi, dar are .. o pata de noroi! Citesc explicatiile fotografiilor si la una din ele… vad si nu cred: „Raul Dambovita isi stramtoreaza albia intre peretii inalti de stanca ai cheilor Dambovicioarei” !!! Da, veti spune, e un fleac. Fleac-fleac, dar nu se putea fara el? In cateva pliante de reclama a statiunilor de schi din Romania- unele cu poze de calitate, tiparite pe bani grei in strainatate, caci se adresau strainilor…. textul era tradus parca in scop de a starni rasul, iar …schiorii din poze (clisee date de „marii experti” brevetati in turism din ONT sau Min. Turismului) erau cu echipament la moda… cu 20 de ani in urma! Halal reclama !

Cand s-a dat in functiune teleschiul de la Muntele Baisorii, televiziunea a comentat evenimentul si a dat si imagini cu… telescaunul de la Paltinis!!!- caci majoritatea telespectatorilor ” e prosti maica” si nu-si dau seama, iar cei care observa… sunt o cantitate neglijabila! Bazati pe asta, crezand ca si strainii ” e prosti maica”, intr-un material  de reclama turistica, o asociatie „nationala” de turism rural, etc… are intr-o poza … EIGERUL! Sa vezi si sa nu crezi ! Poate ca silueta Eigerului n-o stiu prea multi; bine ca nu au pus Matterhornul ! Imi imaginez scena cand la un cocteil la o reuniune internationala, ministrul nostru de externe sau an altul, al turismului sau … comertului, ar fi intrebat ” Cu cat aţi cumparat Eigerul de la elveţieni?”.   Firma, asociatie care a dat desigur bani grei pentru reclama respectiva uneia „experta” in publicitate, care a gandit identic si despre cei de la care au primit comanda „Punem niste poze trăznet, nu conteaza de unde, căci comandatarii ” e prosti maică” ( ceea ce s-a dovedit a fi adevarat!).

„Bravos natiune! Halal sa-ti fie!” – scria Nea Iancu, mereu, sau tot mai actual!

Cluj Napoca 2001, adaugat in 2014.