Nicolae Dimache

Nicolae Dimache, Puiu pentru prieteni, a fost şi este puţin cunoscut printre alpiniştii români. Deşi are un CV montan de invidiat. Nu ca mari performanţe, dar ca „bogăţie”! A început şi a practicat alpinismul în anii studenţiei sale la Bucureşti, unde a absolvit Facultatea de Medicina în 1966.

A făcut parte din secţia de alpinism a Clubului ITB şi s-a căţărat mai ales cu Emil Coliban şi cu fraţii Ion şi Dan Zincenco. Eu nu l-am întâlnit la Alpiniadele ce se organizau pe atunci, căci am început să mă caţăr şi să particip la acestea numai din 1969, an în care el a emigrat în Italia. Numele său l-am aflat după 1985 de la Nea Baticu, care mi-a povestit ce nu ştiam despre prima expediţie românească din 1985, în Himalaya. Care – am aflat asta încet-încet – a fost pregătită îndelung şi organizată de Cornel Coman şi apoi – acolo, în Nepal – dezorganizată de farmacistul Ovidiu Bojor. Expediţie care a beneficiat de participarea „ilegală” (era un „transfug”), de sprijinul financiar generos şi de competenţa ca alpinist şi medic a lui Puiu Dimache. Expediţie în care din păcate a decedat Cezar Vărgulescu – primul român victimă în Himalaya. Dar, desigur, alpiniştii români nu puteau spune acasă decât unor foarte buni prieteni că s-au întâlnit acolo un transfug. Despre acea controversată şi tristă expediţie aflaţi multe din cartea „Himalaya Gurja Himal 1985: 8000 m versus 7.000 m” a lui Cornel Coman, apărută în toamna anului 2015, după decesul autorului, carte din care înţelegem că despre această expediţie, mai ales înainte de 1989 se spuseseră multe şi jenante neadevăruri…

Medicul Nicolas Dimache s-a specializat în endocrinologie la Pavia şi a practicat apoi medicina până la pensionare la poalele Alpilor. Alpi pe care i-a străbătut şi urcat toată viata şi pe care îi urcă şi acum, chiar dacă după pensionare s-a mutat la Roma, mai departe de ei dar mai aproape de cultura, cultura fiind o alta mare pasiune a sa.

Mihai Pupeza – fost preşedinte al Clubului Alpin Roman şi bun prieten şi camarad de ture cu Puiu a scris despre acesta: „Este un mare iubitor de natura, alpinist şi schior complet, un intelectual de rasă cu vaste cunoştinţe de filosofie şi cultură, atât occidentală cât şi orientală”.

Ca alpinist, a facut numeroase escalade şi ascensiuni în Alpi, printre care, cele mai importante sunt: via Innominata din Mont Blanc, Piz Badile via Cassin, Mont Blanc du Tacul via Gervasutti, Mont Maudit, via Kuffner, etc cât si sute de ture de schi alpinism, cum ar fi Haute Route Chamonix-Zermatt, Haute Route în Grand Paradiso, Haute Route al Oberland Bernez. În afara Europei a participat la mai multe expediţii:

– 1985, expediţia pe Gurja Himal, Nepal cu o echipa româno-nepaleza, împreuna cu Taina şi Emil Coliban, Cornel Coman, Marius Marcus, Avel Ritisan;

– 1988, expediţia italiană pe Broad Peak, Pakistan. A urcat până la 7.800 m;

– 1990, ascensiunea vârfului Huascaran Norte, Peru;

– 1992, expediţie cu Marc Batard pe Everest, ca medic. A urcat pana la 7.000 m, şi a făcut  studii de fiziologie de mare altitudine;

– 1993, expediţie italiana pe Cho Oyu, cu grupul Sky Runners. A efectuat studii de fiziologie de altitudine;

– 2003, expediţie în Patagonia cu Mihai Pupeza şi Adrian Anastasescu; împreună au facut o traversare pe Hielo Continental Sur, de la Passo Marconi la Passo del Viento, în jurul lui Fitz Roy și Cerro Torre;

– 2006, Kilimanjaro, Tanzania.

În ultimii ani a escaladat mai multe vârfuri de 4.000 m din Alpi, printre care, Jungfrau, Fischerhorn, Lagginhorn, etc cu intentia de a completa escalada tuturor patrumiarilor*. De-a lungul a aproape 40 de ani de viata în Italia a urcat numeroase vârfuri de 4.000, fie iarna cu schiurile şi apoi în escaladă mixta pe Monte Rosa – Punta Margherita Nordend; Punta Dufour; Mont Blanc de la cabana Grand Mulets; Dom; Grand Combin în traversare de la cabana Pannosiere la Fionay; Castore; Aletschorn; Barre des Ecrins; Grand Paradiso; Gross und Hinter Fiescherhorn; Finsteraarhorn; Alphubel; Allalinhorn; Weissmies; Bishorn etc., fie vara pe Matterhorn; Mont Maudit; Nadelhorn; Dent Blanche; Lenzspitze, Zinalrothorn, Grandes Jorasses.

Cât despre publicaţii, prin 1994, Niculae Baticu a trimis la Sportul Popular un articol al domnului Dimache, numit „Fiziologia şi medicina de mare altitudine”, după ce participase la o conferinţă la Spitalul Colentina şi se arătase interesat de temă.

O frumoasă realizare este şi cartea sa „O privire dincolo de orizont”apărută în 2009, la Editura „Vremea”. Lansarea oficiala a avut loc în 22 aprilie 2009 la Librăria Mihail Sadoveanu din Bucureşti. Cartea reda fragmente din jurnalul ţinut de-a lungul celor 11 luni de voiaj în 2007, prin Africa, Arabia, India, Nepal, Tibet, China de sud, Indochina, Australia, Noua Zeelanda. Cartea, foarte „condensata”; redă succint aspecte generale dar şi detalii interesante despre locurile vizitate. A reuşit ce şi-a propus: „Voiam să fac o imersiune totală în ţările pe care intenţionam să le vizitez; proiectul meu era acela de a fi cât mai mult în contact cu populaţia locală şi cu natura, fără intermediari”.

Am avut marea bucurie să-l cunosc la o trecere a sa prin Cluj, în 2008, iar la început de mai 2009 să beneficiez de compania şi de competenţa sa pe „Haute Route” – ura nevisată de mine şi de soţia mea, Marlene, de a parcurge Alpii pe schiuri între Chamonix şi Zermatt. Tura nevisată, dar realizată, din păcate nu integral, ci doar cele 4 etape elveţiene (din cele șase) tură relatata în capitolul 17.

* În 2010, eu si soţia mea am avut plăcerea să urcăm în compania sa şi a lui Cezar Manea câteva vârfuri din Alpi, inclusiv 4 patrumiari. Cu ocazia asta am aflat ca dintre cele 82 de vârfuri din Alpi de peste 4.000 m de pe lista UIAA mai are de urcat doar 5!!!: Aiguille Verte, Les Droites, Dirruhorn (Dürrenhorn), Hohberghorn şi Aig.Blanche de Peuterey.

Ii doresc sa le urce şi pe acestea! Ar fi primul roman care şi-ar oferi acest mult dorit „colier” !

Sunt mândru că acum sunt prieten cu Puiu Dimache şi aştept a 3-a sa carte, de data asta autobiografică ce va apărea în 2016 în Colecţia Verde a editurii „România pitorească”.

Aprilie 2016:

Despre aceasta, apărută în 2016, citiţi aici: https://dinumititeanu.ro/oameni-si-munti-de-nicolae-dimache/