Prin chei bănăţene

Iubesc cu pasiune muntii. Asa ca am tot amanat sa vizitez comori ale naturii din zone de joasa altitudine, mai ales pe cele mai departate geografic de mine.

 De ex. Delta mi-am propus s-o vizitez cand n-o sa mai pot urca pe munte, dar… mai e pana acolo. Nici din Muntii Banatului nu vazusem decat cate o frantura, dar stiam desigur ce comori de frumusetze ascund. Tura din vara 2003 a prin Trei zile pe langa Herculane ( relatare alaturata), ne-a indemnat sa revenim in acele locuri pentru o saptamana. Ne-am documentat din carti, almanahuri, ghiduri, harti, reviste. Am beneficiat de sfaturile unui timisorean pentru care acei munti sunt ca Apusenii pentru noi clujenii ( iti multumim Mihai ! ). Ca si in multe alte ture- inclusiv in ture de week-end- nu am gasit parteneri, asa ca am ramas iarasi doar eu cu Marlene.

Unele zone le-am parcurs cu masina, cu dese opriri in locuri mai fotogenice. Dar cele mai multe au fost parcurse unele chiar cu bagaje relativ mari din motive de decalaj orar . Ex. Cheile Garlistei si Cheile Carasului s-a intamplat sa le abordam dupa ora pranzului,( n-am ajuns la Anina la primul tren ), nu dimineatza cum era in planul initial, asa ca am dormit in cort undeva in acele chei si am continuat a doua zi.

OBIECTIVE: ( in ordinea vizitarii, cu * cele mai frumoase ): Zona Portile de Fier (veneam duminica 5 sept.dinspre Slatina- Craiova) , Valea Cernei pana dupa Mehadia, Cheile Globului, Cheile Rudariei cu morile* -bijuterii ale lor ( amonte de satul Eftimie Murgu ) , Cheile Minisului cu ale lor bijuterii: Izbucul si Cascada Bigar*, imprejurimi ale Aninei: Lacul Buhui, intrarea in Pestera Buhui, Lacul Marghitas. Apoi cu trenul ( nu se stie cat va mai circula !) pe prima linie ferata montana din Ro : Anina- Oravitza pe tronsonul Anina- halta Ciudanovita ( 12 tuneluri !)*- per pedes 2 ore pana in satul Garliste, apoi salbaticele si misterioasele Cheile Garlistei*. A urmat deplasarea auto pentru Cheile Carasului *, parcurse dus-intors, la dus din aval spre amonte pana la Pestera Tzolosu cu uluitoarele uriase marmite* din aval de gura pesterii, cu o scurta incursiune la intoarcere in Pestera se sub Cetate I, (II ? ) , deplasare auto la Sasca Montana pentru Cascada Susarei *( amonte de Sasca Montana) si apoi la Sasca Romana unde o abandonam iarasi pe Matilda, de data asta in curtea pensiunii „Cheile Nerei”. Au urmat alte doua zile superbe prin celebrele Cheile Nerei.* – dus pana la Lunca Meliugului si intors la Cantonul silvic Damian. Apoi, de la Podul Beului la Ochiul Beului* si Cascadele Beusnitzei*- unde ne-au uluit acele marmite din tuf calcaros. Inapoi la Matilda si cu ea spre si prin Defileul Dunarii, de la Pojejena la Orsova. Am facut o incursiune pe Vf. Ciucaru Mare sa admiram/pozam de sus Cazanele Mari si golful Dubova. Apoi spre Herculane- Cerna Sat, unde am incheiat seria de cu superbele Cheile Corcoaiei* pe care eu le mai vazusem cu Radu.

Duminica 12 sept. dimineatza. porneam mult mai „bogati” spre Cluj prin Caransebes- Hateg-Alba Iulia.

ETAPE: Conform obiceiului, am folosit toate orele de lumina. Zilnic suna alarma mobilului la 6.30 porneam inainte cu ceva de ora 8, zilnic montam cortul in jur de ora 20.

BIVUACURI: – vineri 3 sept. la Casa de Piatra din Apuseni Duminica: amonte de Cheile Rudariei, luni: Poiana Peris din Cheiele Garlistei, marti: Poiana Prolaz din Cheile Carasului, miercuri langa cantonul Damian in Cheile Nerei, joi langa pastravaria din Valea Beului, vineri in Defileul Dunarii- mai exact pe platou la 5 km spre satul Eibenthal ( ai carui locuitori sunt 98% de nationalitate ceha !), sambata seara langa Cheile Corcoaiei de laga Cerna Sat.

Doar vineri 3 sept seara, la Casa de Piatra am avut companie : speologii din tabara de acolo si joi seara pe Valea Beului, cand au mai fost doua corturi langa noi. In rest… doar noi doi si natura din jur. Superba. Amintiri de neuitat ! Planuri de viitor.

INTALNIRI : Placute: In Apuseni cu speologii, la Slatina cu parintii si fratele Marlenei, la Craiova cu colegul de lista Eugen Trusca, sotia lui si fiul lor si cu maestrul Alexandru Racu- fost dirijor al Corului Filarmonicii din Craiova- acum al corurilor de la Biserica Mitropolitana si de la Madona Dudu, vechi si drag amic din Piatra Craiului. In valea Beului, cu colegul de lista Stefan Grozavescu si prietenii sai din TM, ce aveau pe masini si bitzele.Intalniri neplacute: In Cheile Nerei cu un grup de sase romani, al caror casetofon din mana unuia incerca sa acopere susurul apei, fosnetul vantului prin ramuri si cantecul pasarilor- care probabil ii supara ! Nu inteleg de ce natura le place unora ca ei doar pentru ochi, nu si pentru urechi !!

TIMPI: Cheile Rudariei : 30 min din satul Eftimie Murgu pana amonte de chei.

Anina -Halta Ciudanovitza cu trenul 1h 10 min ( trenuri la 10.00 si 16.24 ). Halta Ciudanovita- Sat Garliste 2 ore. Sat Garliste- Poiana Peris aflata la conflunentza cu paraul Valea Mare ( numai mare nu e ! ) 30 min. De acolo incep de fapt Cheile si am facut 4h 30 min pana in Anina.

Cheile Carasului : Sat Carasova- Poiana Prolaz: 3 ore la ducere, 1ora si 45 min.la intoarcere. Poiana Prolaz- Pestrera Tzolosu” 1 ora la ducere. 30 min. la intoarcere.( La ducere faceam multe pauze, poze ).

Cheile Susarei: Satul Sasca Montana ( de la ultima casa ) – Cascada Susara: 50 minute la urcare, 30 min. la intoarcere.

Nera si Beului/Beusnita: Sasca Romana- Podul Beului 1 ora. De la acesta cate o ora pana la Damian sau pana la Pastravaria Beului. Damian- Lacul Dracului -Lunca Meliugului: 5 ore si 30 min. la ducere, 2 ore si 45 min. la intoarcere.

Pastravaria Beului- lacul Ochiul Beului 30- 40 min. si inca 30 min pana la

Cascada Beusnitzei ( cea de sus ).

POTECI, MARCAJE, ATENTIONARI. Potecile sunt bune, clare, nu prea sunt probleme de orientare. Sunt si marcaje, dar culmea e ca sunt unde nu ai nevoie de ele, iar unde stai pe ganduri… lipsesc sau sunt neinspirat plasate. Din nici o descriere nu rezulta ca in Cheile Garlistei nu mergi deloc prin apa si ca nu o traversezi deloc. Asa ca -desi ne documentasem- am carat sandale degeaba. Noi am traversat Garlistea ( cu apa neagra de carbune de la Anina ) doar ca sa ne putem spala cu apa curata ce venea pe paraul Valea Mare, unde – la confluentza- am si dormit. Nu stiam ca si in Cheile Carasului poteca e construita, sapata in stanca, cu tuneluri ca in Cheile Nerei ( asa e si pe o buna bucata in Ch. Garlistei ) .

Zone cu posibile probleme:

1. Pt. gasirea Pesterii Tzolosu din Ch. Carasului: amonte de Poiana Prolaz ( din Prolaz marcajul , pe harti BA, pe teren TA, urca pe culmea Iabalcei din stanga noastra ): este inca poteca insotita de niste mici semne de marcaj punct rosu fara cercul alb. Dupa cam 30-45 min. poteca devine mai discreta, se ramifica: una coboara la firul apei langa o grota, alta urca si trece peste un pinten stancos, apoi coboara iar la firul apei. Tocmai pe aici nu mai prea gasim punctuletzul rosu. Cu cam 5 minute mai sus, travesand apa, gasim ceea ce cautam ! Uriasele marmite,( si punctuletzul rosu !) iar mai sus de ele Pestera Tzolosu. Zona din amonte a cheilor nu am parcurs-o, era seara tarziu, necesita „urcare pe pereti” si e de dorit a fi parcursa in sens invers, cu barca, cu plecare dinspre amonte, de la confluentza Carasului cu paraul Buhui sau de la cea cu Comarnicelul. Accesul – tot cu trecut prin apa pe malul opus- spre Pestera de sub Cetate I – aflata cam la jumatatea distantei intre Satul Carasova si Lunca Prolazului- e acum semnalata cu o sageata , dar timpul indicat nu e corect. Ajungem la ea in 3 min. nu in 15 min. !

2. Prin satul Sasca Romana , la intersectii nu e marcaj ! Undeva trebuie cotit 90* la stanga apoi tot inainte. Dupa ultimele case, atentie ! : cand ajungeti la Valea Nerei, podul suspendat e cu ceva mai spre stanga fatza de drumul ce trece prin vad. Riscati sa nu vedeti marcajul ce arata asta. Dupa trecerea apei, poteca e prin livezi. Cand iesiti iar in drum, veti vedea ca marcajul nu e gandit si pentru cei care vin invers ! Nu le arata sa intre in livada ! Apoi, dupa cam 10 min, dupa o gospodarie, drumul se ramifica. Se merge nu pe cel ce se apropie de Nera, ci inainte-stanga, cum arata si o sageata nu prea bine desenata. dar nu veti gasi o vreme semne Banda Rosie ( ar fi necesar macar un semn „de confirmare” !) . Gasiti doar semne vechi banda albastra- si doar daca stiti ca si acestea ( ce duc la Beu ) merg pe aceeasi poteca cu BR pana la Podul Beului – nu va intoarceti nedumeriti la intersectie !

2. Pentru apa potabila in Ch. Nerei: Inainte cu 20 si cu 10 min. de cantonul Damian- sunt indicate cu sageti izvoare spre malul apei. In Chei- intalnim apa cand traversam paraul Ulmu Mic. Dar e mult mai buna apa ce o putem gasi cu ceva mai inainte de acel parau, apa din Izbucul Iordanului. Ca sa nu-l ratati: putin mai amonte de Salasul lui Vogiun ( aflat pe malul opus ), un drum de carutza venit prin vad de la gospodaria lui Nea Vogiun ( are acum 78 de ani !) face o curba stransa ( ! ) spre dreapta urcand prin padure spre Sasca Romana. Apare aici si un marcaj TR, care probabil urca spre Sasca. E acolo si o sageata care ne anunta ca La Vogiun putem cumpara miere cu doar 80.000 kg,( la oras e 200.000 -250.000) si produse lactate. De acolo, poteca marcata urca inainte- dreapta prin padure sa treaca peste un pinten stancos ( Cracu Iordanului ) . Din acel loc, o alta poteca nemarcata, inainte pe curba de nivel ne duce in 2-3 minute la Izbucul Iordanului .

3. In Defileul Dunarii, din pasul de dupa Pestera Ponicova, pas din care vom cobori spre Dubova, un marcaj TG ( triunghi galben) indica 1 ora spre Ciucaru Mare. Se ajunge lejer in 20 min. pe buza abruptului ( marcajul se opreste acolo ) ,dar merita sa urmam aceasta „buza” spre stanga, pana ce vom vedea si Golful Dubova si intrarea in Cazanele Mici.

ALTE INFO si RECOMANDARI:

1 Sa faceti o tura de o zi, fara bagaj cu plecare din Anina cu trenul de ora 10. 00. Circula in fiecare zi, ca si cel de 16.24 ( cu care am mers noi.). Sa cereti voie de la cfr-ist sa stati la usa din spate a ultimului vagon (din cele… doua cate are trenul de persoane ! ) ca sa admirati/pozati. Sa mergeti nu doar pana la halta Garliste, ci pana la halta Ciudanovita . Veti trece in acest fel prin 12 din cele 14 tunele ale liniei. Din halta Ciudanovita unde ajungeti la 11.10, porniti inapoi/ aval pe drum ( la o curba „agrafa” folositi o scurtatura) pana in Ciudanovita, apoi, de la penultimul bloc muncitoresc se urca spre dreapta pe o poteca, apoi pe un drum de carute in culmea dealului , o traversati si tot pe un drum, pe langa linia electrica ( gasiti si apa ) , ajungeti in 2 ore de la coborarea din tren in centrul satului Garliste si cotiti la dreapta spre Chei, prin Chei spre Anina.

2. Daca abordati Cheile Nerei ca si noi, dinspre Sasca, dar nu aveti masina, sunt autobuze din Oravita la orele 7, 13 si 17, dar numai pana in Sasca Montana. De aici sa mergeti si prin Cheile Susarei pana la Cascada. In Sasca Romana ( la 2 km de Sasca Montana) este o pensiune faina, daca aveti nevoie ( acolo am parcat masina ) .

3. Daca abordati Ch. Nerei si Zona Beusnitza ajungand la Podul Beului prin satul Potoc, sa parcurgeti ( cam 40-50 minute dus-intors ) si bucata cea mai faina a portiuniii dinspre aval ( dreapta ) a Cheilor Nerei.( cu 5 tuneluri si poteca sapate in stanca).

4. Daca parcurgeti Cheile Nerei dinspre cantonul Damian spre amonte, sa treceti pe malul opus cand ajungeti la o punte suspendata; poteca va va duce apoi in cam 15 min. la Salasul lui Vogiun si reveniti apoi prin vad pe malul cu poteca marcata, la 3-5 minute de Izbucul Iordanului de care am scris mai sus.

5. Idem, de pe Culmea Lacului, unde apare si marcajul CA ( cruce albastra ), ce vine din Cheile Susarei, sa cotiti in urcare spre stanga pe marcajul CA si BR ce va coboara apoi la Lacul Dracului. Treceti apoi apa prin vad si poteca va duce in Lunca Meliugului, unde cheile se termina de fapt. Noi, de acolo, de la prima casa, am travesat iarasi Nera pe o punte suspendata si ne-am intors pe la Moara Untan, pe care am avut norocul s-o gasim/pozam/filmam in functiune, macinand porumb. Ne-a uimit ingeniozitatea cu care apa putina e ajutata sa invarta roata morii- desigur cu ax vertical si palete metalice ca toate din zona. Apropo: cele 12 mori din Cheile Rudariei sunt functionale; au fost restaurate cu fonduri externe si sub indrumarea Muzeului Tehnicii Populare ASTRA Sibiu. Fiecare e folosita de 5-8 familii si toate au nume: Rosoanea, Viloanea, Trailoanea, Indaratnica dintre Rauri, Indaratnica de la Perete…

INTREBARI/ NEDUMERIRI : 1. Ne-am intrebat, cand si cine a amenajat pentru turism acele poteci sapate in stanca si acele tuneluri din Cheile Nerei si ale Carasului. Am aflat ca Uzinele Resita, inca inainte de primul razboi, pentru ca angajatii si alti iubitori de natura sa se poata bucura de frumusetile zonei ! De asemenea am fi vrut sa aflam cand si mai ales in ce scop ( nu era turistic !) au inceput si de ce au fost apoi abandonate acele amenajari in Ch. Garlistei: terasament, tuneluri mai largi si mai inalte, capete de pod….

Se pare ca pentru o „mocanitza” industiala.

2.Stiam ca pentru a trece Nera cand sunt ape mari ( acum nu era cazul ) , este/era un cablu undeva in Chei. Unde? Mai este?

3.Numele corect: Valea, Ochiul Beului sau Beiului ? Caci apar ambele variante in carti si la fatza locului. Daca exista o vale si cascade Beusnita, ar fi logic ca e corect Beu nu Bei, desi zona a fost o vreme sub stapanire otomana.

OBSERVATII/ CONCLUZII: A predominat FRUMOSUL ! Si in natura si in satele

banatzene. Curtea cu alei ingrijite si „tivite” cu flori a cabanei de vanatoare de langa Pastravaria din Valea Beului, ne-a lasat cu gura cascata. Erau insa si aici lozinci cu „Ocrotiti vanatul”, „Nu tulburati linistea vanatului”, stiute din alte locuri. Dar am intalnit una noua ! : ” Nu uita vanatorule ca glontzul tau doare !” No comment ! Am intalnit- nu se putea altfel- si URATUL: pet-uri ici colo cate unul si prin cheile vizitate, multe in poienele/ luncutzele cu vetre de foc si chiar cu colibe de crengi din Cheile Carasului si Nerei, in poiana de langa Cheile Corcoaiei. Multe langa ( si cateva PE ) Lacul Dracului, destul de multe in Dunare, mai ales in parcul orasului Orsova. Cumplita, sinistra imaginea cartierului „Orasul Nou” din Anina, cu blocuri locuite de fantome, dar unele si de oameni ! Iar in superbul Defileu al Dunarii- si in alte zone mirifice, am intanlnit constructii industriale sau ce a mai ramas din ele, facute parca intentionat pentru a pangari natura, pentru a-i consterna pe iubitorii de frumos: urate, ruginite, paraginite, afumate, baraci ordinare, etc.- ca niste baligi intr-un muzeu de arta.

Stim ca ne-au ramas multe locuri faine nevazute: Pesterile Comarnic, Ponicova si multe altele, Muntele Rol, Manastirea Calugara, Zona din amonte, cea mai salbatica a Cheilor Carasului, Ciucaru Mic de deasupra Cazanelor Mici ( ne grabeam sa mai prindem in acea sambata un service-auto deschis, ca sa-i schimbam Matildei discul de ambreiaj si am reusit !) , Crovurile, Vf. lui Stan si alte comori din M. Banatului si din zona vaii Cernei …

Am fi dorit sa stam mai mult de vorba cu oameni din acele sate romanesti, sarbesti, cehesti si mixte din Clisura Dunarii, asa cum am discutat cu cativa dintre cehii din Eibenthal si cu un sarb din Svinitza. Despre acele sate si despre unele obiceiuri, anexe gospodaresti, unelte, port, cantece pe cale de disparitie stiam de fapt multe detalii din superba carte „Carpatii -tezaur de istorie- perenitatea satelor risipite pe inaltimi” a Luciei Apolzan”. Perenitate a existat spun eu doar pana prin anii ’50, apoi au inceput toate sa moara : case, colibe, obiceiuri, traditii, ogoare, fanatze! Cartea se refera la 3 zone: Portile de Fier, Platforma Luncanilor, Tara Motilor. Lucia Apolzan nu are cate o statuie in acele trei zone, dar continua sa traiasca in amintirea si sufletele oamenilor acelor locuri pe care i-a iubit si care au iubit-o, care ne-au vorbit despre dansa numind-o „Doamna noastra”.

Va invidiem pe voi colegi de lista si pe ceilalti montaniarzi care sunteti mai aproape de acele mirifice locuri si va rugam sa transmiteti multumirile si stima noastra tuturor cluburilor de munte si de protectia naturii din Timisoara, Resita,Oravita, Orsova, care incearca sa apere, sa pastreze frumuseteza acelor locuri. Pe voi va rugam si sa corectati daca am gresit ceva. Iar pe voi cei care inca nu ati ajuns prin M. Banatului va indemnam s-o faceti . Suntem siguri ca nu veti regreta.