Rucsacuri sau rucsaci ?

RUCSAC: Cuvântul care defineşte acest obiect de echipament de munte e un neologism. Românii mergeau la munte sau pe munte cu traista sau cu desaga. Se mai foloseşte, mai ales de către pădurari, muncitori forestieri şi militari, cuvântul raniţă. Nu discut aici despre el.

Cuvântul rucsac provine din limba germană, aşa cum găsim şi in DEX. Iar în limba germană e cuvant compus din Rucken= dos, spate şi Sack= sac, aşa cum ne arată orice dicţionar german-român. Francezii l-au adoptat prin „sac a dos” = sac de spate. Britanicii, pentru sac folosesc cuvântul bag sau sack, iar pentru rucsac tot germanul rucksack (sau backpack).

In limba română ştim ce este sacul. Iar cuvântul sac la plural devine… saci ! În vechi cărţi de munte găsim scris ” ne luăm sacii în spinare şi pornim spre…” Ex „…Ajuns pe un mic tapşan, leapadă sacul din spate şi hodineşte-te. Hodineşte-te şi bea din necuprinsa splendoare, din nemăsurata şi sfânta frumuseţe a naturii”. Şerban Ţiţeica

Iar ţăranii pun cartofii  şi alte produse în saci, nu în „sacuri” !

De aici nedumerirea mea: De ce in DEX şi în mai toate publicaţiile şi pe site-urile magazinelor cu echipamente de munte se foloseşte ca plural rucsacuri ????

Am încercat sa iau legatura cu lingviştii care pe diferite posturi de radio au emisiuni care vor sa îi ajute pe unii conaţionali, unii VIP-uri nenicule ! , să nu mai stâlcească limba română, dar n-am reuşit, nu am găsit date de contact ale acestora !  Am scris opinia mea celor de la Institutul de Lingvistică din Bucuresti. Raspunsul  lor, redat si in articolul de mai sus,  m-a cam dezamăgit:

” norma lingvistică se stabilește în funcție de cuvintele și formele folosite în limbajul îngrijit (literatură, cărți de specialitate etc.). Dacă o inovație lingvistică ajunge în această sferă (a limbajului îngrijit) cu frecvență suficient de mare, atunci ea este normată ca fiind corectă, oricât de ilogică ar părea și oricât de departe ar fi de forma justă. Așa se explică de ce sunt considerate drept corecte forma de plural rucsacuri și expresia a-și pierde cunoștința. Vă rog, de asemenea, să fiți conștient că limba evoluează prin contribuția tuturor vorbitorilor, mai mult sau mai puțin educați, și sub influența mai multor factori, mai mult sau mai puțin complecși. În concluzie, vă rog să rețineți că norma lingvistică nu se stabilește după logica și cunoștințele de specialitate ale lingviștilor, ci după preferința de utilizare a numeroșilor vorbitori cu limbaj îngrijit.”

Le-am răspuns că eu credeam că noi, cei multi, care „e proşti”, trebuie sa învăţăm de la specialiştii în lingvistică, nu aceştia  să accepte ca valabile expresii folosite de „numeroșii vorbitori cu limbaj îngrijit”. 

 În orice caz, eu i-am avertizat pe redactorii revistelor în care mai scriu articole despre munte, că eu şi soţia, în mai fiecare sfârşit de săptămână plecăm pe munte cu (ruc)SACII în spinare, nu cu sacurile ! Şi să nu înlociuască RUCSACII noştri cu care ne-am obişnuit, cu RUCSACURI incomode, mai ales pentru ….urechi !

TRAVERSARE:   E „incetatenit” termenul „Traversarea Carpatilor Meridionali”, „Traversarea Crestei Făgărăşene, a crestei munţilor Rodnei…. Parerea mea este ca mergand/alergand  de-a lungul pe munti  sub forma de creasta lungă (Făgăraşi, Rodnei, Piatra Craiului) se face o „parcurgere”. Doar de-a latul e „traversare”, la fel cum se traversează  un râu de pe un mal pe altul sau o sosea de pe o margine pe cealaltă. Doar  in cazul munţilor sub forma de cupolă (Bucegi, Ceahlău, Mont Blanc)  sau cu suprafata mare (Apuseni de ex) e corect termenul „traversare”, existand mai multe variante.

Cât despre „pierdere cunoştintei” a se vedea:  https://dinumititeanu.ro/constienta-cunostinta-constiinta/  Alte opinii personale despre diverse  „‘ciudăţenii”, in cap.15  al blogului ! 

 Nu trebuie sa fiţi de acord cu mine, ci doar să citiţi şi să cugetaţi.  Doar unii credincioşi care nu înteleg biblia şi unii  preoţi care n-au răbdare să dea explicaţii spun „crede şi nu cerceta”, adică nu cugeta !