Traversând Morteratsch-ul

Povestea unei treceri peste acest varf de 3.751 m, ca antrenament si aclimatizare pentru ascensiuni pe varfuri si mai inalte din Alpi.

Album foto: https://foto.dinumititeanu.ro/2013/07/30/boval-morteratsch-tschierva/

Acest vârf e situat în Elveţia, nu departe de patrumiarul Piz Bernina (4.049m), care este cel mai înalt din Alpii Estici. Mulţi dintre alpiniştii care vor să urce pe varful Bernina, urcă mai întâi pe Morteratsch. Se poate face asta fie de la cabana Tschierva, dus-intors pe acelasi traseu, cum au facut vara trecută colegii nostri de club Ştefan, Mirela şi Dacu’ . Se face şi plecând în urcare de la cabana Boval şi coborând în partea opusă, la cabana Tschierva. Cabană de unde începe cel mai frumos (nu şi cel mai uşor) traseu de acces pe Piz Bernina, traseu numit Bianco Grat. Toate trei figurau şi în planurile noastre pe 2013. Figuraseră şi în vara trecută, când de la Tschierva urcasem pe Morteratsch doar până la 3.450 m, de unde vremea nefavorabilă, ne-a determinat să ne întoarcem şi să plecăm la vale, spre alte obiective din plan, căci calea de apropiere spre mult dorita Bianco Grat era in refacere, fusese distrusă de viituri produse de o ploaie torenţială cu câteva zile mai înainte !!

Marti 16 iulie 2013. In seara de dupa coborârea din Wilder Kaizer, dormisem intr-un camping din Italia, căci de mult aveam în plan „să ne jucăm de-a trecut graniţele”, să ajungem la Pontresina din CH, printr-un mic dar fain ocol printr-un colţ al Italiei. Vom intra în curând în Ţara Cantoanelor , prima localitate fiind Mustair, trecem apoi prin Santa Maria, prin Ofenpass, apoi curând, cotim la stânga şi printr-un tunel cu semafor (un singur fir !) si taxă la ieşire (13 EU), trecem iarăşi pentru nu multă vreme in Italia. Lacul Livigno, celebra staţiune de schi şi de vară-Livigno, apoi, din pasul Forcola di Livigno intrăm pentru vreo 18 zile în CH, intersectând şoseaua ştiută, cea însoţită şi de renumita linie ferată cu cremalieră a Expresului Bernina: Chur-St.Moritz-Tirano -Poschiavo- Lugano. Lungă pauză în Passo di Bernina – 2.323 m, de data asta cu vreme faină. Coborâm apoi şi îl lăsăm pe ALP în parcarea telecabinei Diavolezza, unde sperăm să coborâm dupa Morteratsch şi Bianco Grat-Bernina. Apoi, mai jos şi la stânga, pe lângă campingul Plauns, până la hotelul, statia de tren şi parcarea Morteratsch, unde lăsăm maşina lui Dragoş. Apropo: nu căutaţi campingul în Pontresina, cum am făcut noi noaptea şi pe ploaie anul trecut, ci cu vreo 4 km mai spre pasul Bernina şi apoi la dreapta (cum urcaţi). Mai e un camping relativ ieftin Punt Muragl, mai jos de Pontresina, pe stânga, chiar lângă giratoriul spre Samedan-St.Moritz.

Pornim toţi patru cu rucsacii în spinare pe poteca faină ce duce la cabana Boval. Aflasem ca mâine şi mai ales poimâine vremea nu va fi prea bună, ne gândeam să stăm la Tschierva încă o noapte, dar cei de la cabana următoare- Marco e Rosa, unde urma să ajungem după Bianco Grat şi Piz Bernina n-au acceptat nici cu dormit pe jos !

Seară faină la cabana Boval, de unde vedem mai ales traseul pe care am vrea să îl facem după Bernina: creasta Bellavista-Pallu-Diavolezza.(Si o vom face în ultima zi a acestei superbe vacanţe în Alpi !)

Miercuri 17 iulie. Depistasem de seara poteca marcată cu momâi. Ne trezim la 3.15. micul dejun era anunţat la ora 4. Dar totul era pus pe mese, aşa că ne servim şi la 4.15 pornim primii, la frontale. Când deja se poate merge şi fără ele, ne ajung şi ne depăşesc în ritm rapid alte două echipe de câte doi. Un „hallo” şi atât ; am constatat peste tot în Alpi că nu se prea întreabă , nu se discută, ce plan aveţi, etc. Mai ales când unul e ghid ! Dar dacă întrebi, ţi se răspunde. Noi continuăm o vreme în altă direcţie, spre o şa din dreapta, după momâi , dar apoi şi poteca şi momâile dispar ! Aşa că ne întoarcem şi o luăm după cei patru, fără a fi siguri că se duc spre vârful „nostru”, căci în faţă, după ce se termină o zonă cu zăpadă, urmează un perete şi înaintau spre el ! Dar pe acolo era traseul spre vârf ! Şi de aproape, nu mai părea „fioros”; urcăm fără a ne lega in coardă, pasajele sunt cam de 1A-1B, roca sănătoasă în general şi puncte roşii cu vopsea te ajută să nu mergi aiurea ! Am văzut pe traseu şi câteva pitoane. Poate unii ghizi îşi asigură în ele clienţii sau se folosesc la coborâre, pentru rapel. Raluca se comportă excelent, constatasem asta in Wilder Kaizer. Dragoş e „bărbat, nu tufă” ! Marlene se simte în mediul ei, nu degeaba pe facebook are în adresă cuvintele”capra neagră” !

Vremea este relativ bună, nici vârfurile nu sunt în ceaţă, dar e înnorat, Marlene nu se simte îndemnată a scoate Canonul din rucsac. Căci hotărâsem demult că Alpii trebuie imortalizaţi cu un aparat foto adevărat nu cu o „săpunieră” ! Ajunşi sus, în creastă, în Fuorcola Boval, ii vedem pe cei patru, sus şi în stânga, pe creasta de zăpadă, cam de unde în toamna trecută eu şi Marlene ne-am întors la Tschierva. Ne punem colţarii, ne legăm în coardă, căci ne amintim că anul trecut pe aici pe undeva am trecut cu emoţii pe o punte de peste o crevasă mai lărguţă ! Când ajungem unde îi văzusem pe cei patru, ei deja coborau ! Şi tinerii bine antrenaţi şi ambitioşi vor recorduri, dar şi ghizii trag de clienţii lor, să ajungă cât mai repede la destinaţie, la mult dorita, recofortanta bere rece… Noi n-avem motive de grabă… Nu e frig, vântul e „cuminte”, dar pe vârf ne îmbrăcăm şi cu pufoaicele să aşteptăm „minunea”-cel mai fain unghi de imortalizat „Creasta Albă” !. De aici pare fioroasă, pare mult mai înclinată decât e văzută din profil. Apare şi ea şi Piz Bernina printre norii ce se joacă cu ele şi cu noi de-a v-aţi ascunselea, dar ne-am fi dorit condiţii mai bune de pozat. Asta e ! Măcar de vom avea când şi dacă o vom urca…

Coborârea o facem agale şi fără probleme. La cabana Tschierva, nepalezul de la bucătărie ne recunoaşte şi ne zâmbeşte ! Îl salutăm cu „Namaste” şi zâmbetul ii devine şi mai larg ! Atmosferă faină, plăcută ca în toate cabanele din Alpi , toţi au urcat aici „să facă munte”, nu să facă chef ! Dacă am şti că mâine ar fi vreme bună, am pleca spre spre Bianco Grat , cu riscul de a petrece noaptea urmatoare in holul cu bocanci şi echipamente al aglomeratei cabane Marco e Rosa a CAI (Clubul Alpin Italian). Dar eram hotărâţi să nu facem frumoasa Bianco Grat pe vreme „ne-frumoasă ” !

Joi 18 iulie. Mă scol devreme din curiozitate. Constat că sunt gata de plecare spre Bianco Grat, doar vreo două echipe.

Noi nu luăm micul dejun la ora 4 cu ei, ci la ora 7, cu majoritatea şi apoi pornim trişti la vale, întorcând mereu capetele şi bucurându-ne că- deşi vremea nu e aşa rea cum anunţau prognozele (ploi cu descărcări electrice ) şi o parte din peisaj e în soare- vârfurile sunt mereu în ceaţă. Apoi coborâm spre Val Roseg.. Frumoasă şi plăcută plimbare de 7 km pe drumul dintre hotelul-restaurant Roseg si Pontresina. Întâlnim mulţi ciclişti şi alergători de diferite vârste. „Pferdomnibuzele” (căruţe lungi trase de 2-3 cai”, pline mai ales cu japonezi, trec în sens invers… Trece şi un grup de călăreţi ! Pe acest drum, îmi vine ideea ca eu şi Marlene să ne mai dăm o şanşă de a „face” Bianco Grat în ultimele zile ale vacanţei. Din păcate, atunci, Dragoş şi Raluca vor fi deja în Ro ! Cu o mică aventură (trenul în care a urcat nu avea oprire în staţia Morteratsch !), Dragoş îşi recuperează maşina, vine la gară după noi şi ne duce în parcarea Diavolezza, să-l recuperăm şi pe ALP. Era şi acesta supărat că nu venim „de sus” ! Gonim apoi cu ambele maşini spre „alte Annapurne”, spre campingul Randa aflat pe valea Matter, cu cca 8-9 km mai aval de celebrul Zermatt. Avem vreme, aşa ca de data asta nu vom folosi autostrazile elveţiene, pentru care se poate plăti vigneta doar pe un an intreg, cca 40 CHF. Trecem prin zone şi oraşe cunoscute: Juliepass, Thussis, Ilanz, , Oberalppass, Andermatt, Furkapass, Brig, Visp. De pe la Thusis ne-a însoţit o vreme ploaia. După pasul Furka, la gheţarul din care izvorăşte Rhonul, ne-am mirat cât e mult s-a topit faţă de cum era in 2005 când l-am văzut prima dată ! Aici ieşisem din ploaie. Ne instalăm seara în campingul Randa, de unde, mâine vom porni spre Dom- 4.545 m, al 3-lea vârf din Alpi, după Mont Blanc şi Monte Rosa.

Relatarea e alături !

******

    177 reads