Mesaj la o aniversare

În urmă cu ani, într-o însorită zi de octombrie, Noi Doi trimiteam prietenilor de atunci un mesaj de suflet. Cu cei mai mulţ dintre voi, prieteni şi camarazi de munte de acum, încă nu ne cunoşteam. Vă rugăm să vă imaginaţi că atunci eram prieteni şi aţi primit şi voi acel mesaj, pe care îl citiţi abia acum.

Noi Doi

Dinu MITITEANU şi Marilena CLENCIU

la îndemnul Măriei Sale Muntele şi al inimilor noastre, în superba zi de toamnă , sâmbăta 5 octombrie 2002, ne-am căsătorit.

Ceremonia civilă şi cea religioasă au avut loc într-un cadru restrâns, doar noi doi, naşii şi membrii familiilor noastre.
Naşa noastră de logodnă, logodnă care ni se pare că a avut loc în urmă cu decenii, a fost draga noastră Piatra Craiului, cea care ne-a mijlocit să ne cunoaştem tot într-o frumoasă zi de toamnă -2 oct. 1998- iar naş l-am rugat să ne fie Măreţul Retezat, primii munţi de a căror frumuseţe ne-am bucurat împreună în două superbe sfârşituri de săptămână din acel an.

Ne-au întărit apoi dorinţa de a rămâne mereu împreună şi ne-au legat unul de altul cu lanţuri miraculoase, crestele fascinante ale Făgăraşilor, brânele de basm ale Bucegilor, blândele dealuri ale Apusenilor, zăpezile imaculate din munţii Rodnei, megaliţii misterioşi ai Călimanilor, Ignişului şi Ciucaşului, florile vesele ale Obcinelor Bucovinei, lacurile-oglinzi ale Parângului şi multe alte peisaje încărcate de Frumos şi de Istorie, pe care le-am admirat ţinându-ne de mână şi care ne-au pătruns în suflete. Ne-au apropiat şi amintirile similare din copilăriile noastre, pe care le-am petrecut unul de o parte şi unul de cealaltă parte a Munţilor Făgăraşului- „Alpii Transilvaniei”.

În sutele de bisericuţe şi mănăstiri, comori de frumuseţe, armonie şi puritate, atât de dragi nouă, am mulţumit Cerului că ne-am găsit unul pe altul.

Acum, la căsătorie, am avut marea bucurie să ne fie naşi dragii noştri Gheo şi Cosmina Sînpetrean, o pereche de Oameni minunaţi, pe care i-am cunoscut tot prin mijlocirea Pietrei Craiului -perla Carpaţior Româneşti !

Pentru ceremonia religioasă, dintre cele cca 180 de vechi bisericuţe de lemn din Ardeal, pe care le-am vizitat, admirat şi fotografiat şi despre care am scris şi în reviste, ne-am ales bijuteria din Sălaj numită FILDU DE SUS, acum muzeu. Am ales-o pentru frumuseţea şi svelteţea ei şi a turnurilor sale, pentru minunata aşezare în peisaj, pentru liniştea ce o înconjoară, pentru minunata pictură veche ce se păstrează în interior, pentru deosebita amabilitate şi înţelegere a preoţilor Bălaş şi Sabău de pe acea vale şi a căldurii cu care ne-au primit şi înconjurat acolo. Livezile şi fânaţele de pe valea Fildului şi grădina bisericuţei din Fildu de Sus, ne-au întâmpinat cu mii de gingaşe brânduşe de toamnă, din care, la vizita făcută cu două săptamâni mai înainte, ne gândeam chiar să confecţionăm ad-hoc micul buchet de mireasă !

La acest fericit eveniment din viaţa noastră ne-am gândit la Voi, toţi cei dragi nouă, rude, prieteni, montaniarzi-camarazi întru pasiune. V-am simţit acolo, lângă noi, iar acum, ca şi până acum, vă asigurăm şi pe această cale de caldele noastre sentimente.
Vă dorim şi Vouă fericirea pe care o binemeritaţi, multe bucurii de la Viată şi de la Măria Sa Muntele.

Dinu şi Marlene

Fildu de Sus – Cluj Napoca, 5 octombrie 2002.