Capitala Sloveniei e mai mică decât cele descrise mai sus. În 2025 avea doar 300.354 locuitori. Dar și țara e mica, cam două milioane de locuitori. Mică dar frumoasă, curată, civilizată. Despre care cândva se spunea că este „Elveția Iugoslaviei”. La fel este și capitala ei. Mie, prin 1973-1974 îmi vorbise cu multă căldură despre „perla” Ljubljana, prietenul Philippe Folch, despre care am mai amintit. El era conferențiar de limbă franceză la Facultatea de Filologie din Cluj, unde a stat șase ani. Dar la fel ca diplomații, după o vreme ei schimbau țara în care activau. El „ochise” Ljubljana, oraș similar Clujului pe care îl îndrăgise. Oraș nici mic, nici mare, cu caracter mai mult cultural decât industrial. Și apropiat de munte, marea lui pasiune, similară cu a mea. El îmi vorbise de Alpii Iulieni, de masivul montan Triglav, de superba stațiune montană Bled. Așa că, după patruzeci de ani, la una dintre anualele noastre plecări spre Alpi, am decis să traversăm Slovenia. Să vizităm în 2-3 ore orașul Maribor, despre care ne spusese un prieten că „merită” și apoi o zi mult lăudata Ljubljana. După care să ne oprim neapărat la celebra peșteră Postojna, care este așa cum îi e renumele, și ca frumusețe, și ca amenajare și primire.

Din fericire Ljubljana, căreia îi dedicaserăm o zi n-a confirmat proverbul „la pomul lăudat să nu te duci cu sacul”. Noi ne-am dus „cu sacul”, dar această superbă capitală ni l-a umplut! O putem caracteriza cu un sigur cuvânt: bijuterie! Istoric, orașul a fost influențat de poziția sa geografica, la răscrucea dintre culturile slave, germanice și latine. Este așezată în centrul țării. Pentru originea numelui sunt mai multe variante, dar toate doar ipoteze. Citind pe internet impresii despre acest oraș-bijuterie ne dăm seama de ce primele mele impresii despre el, aflate de la francezul Philippe erau atât de entuziaste. De ex: Explorarea Ljubljanei este ca și cum ai fi într-un basm. Râul Ljubljanica curge prin inima orașului, străbătut de poduri frumoase și dominat de un castel frumos pe un deal. Altul: „Recent am petrecut 10 zile în Ljubljana. Pentru mine, este pur și simplu orașul perfect: accesibil, restaurante excelente, arhitectură neobișnuită, dimensiuni compacte și accesibile pietonal, uimitor de frumos. Îndeplinește toate cerințele”.

Orașul Vechi este partea istorică a orașului Ljubljana, cu o arhitectură interesantă. Aici se află primăria, monumente, clădiri vechi și biserici, toate bine conservate. De asemenea, are magazine de artizanat și câteva cafenele și restaurante populare. Este situat imediat sub castelul orașului și pe malul estic al râului Ljubljanica, peste Podul Triplu. Este o zonă mică și foarte plăcută pentru o plimbare. Și noi ne-am dat seama din primele minute că Ljubljana este încântătoare. Te calmează, te relaxează ca o vizită la bunici. Sunt copaci și flori peste tot, este impecabil de curat și are o mare zonă centrală ecologică, se spune că una dintre cele mai mari zone fără mașini din UE. Întâmplarea a făcut ca de pe un panou să aflăm că aspectul acesta încântător nu e o întâmplare, ci e rodul minții și pasiunii unui excelent arhitect: Jože Plečnik (1872-1957). Un om- legendă care a proiectat Ljubljana astfel încât să fie locuibilă, precum și frumoasă. Lucrările sale cele mai remarcabile sunt Podul Triplu, Piața Centrală și Biblioteca. Dar ceea ce îl descrie cel mai bine sunt digurile de-a lungul râului. Sunt elegante și se integrează în restul orașului, dar sunt și o zonă potrivită pentru ca oamenii să se întâlnească, să facă un picnic sau să stea și să citească. Practice și frumoase. Noi priveam „panoramic”, dar mai apoi ne-am oprit fascinați la Podul Triplu (Tromostovje), care este emblematic pentru Ljubljana, aflat în centrul orașului, proiectat de arhitectul menționat mai înainte. Este format din trei poduri pitorești separate, situate unul lângă altul. De fapt el nu poate fi descris, ci trebuie văzut. E armonizat cu statuia lui France Prešeren, cel mai mare poet al Sloveniei. De lângă el se poate lua trenul turistic care duce la castel.

Piața Prešeren e una dintre cele mai faimoase repere ale orașului. Este circulară, cu multe bulevarde frumoase care pornesc de la ea. Aici se află impresionanta Biserica Roz, care este franciscană și a fost construită între 1646 și 1660. Dar, fațada sa barocă, elegantă, a fost de fapt adăugată mai târziu (între 1703 și 1706), iar această parte este cea mai cunoscută. Este absolut superbă, principala atracție din frumosul oraș vechi al Ljubljanei. Vopseaua era de fapt roșie inițial. Roșul este culoarea ordinului monastic franciscan. Dar, din fericire pentru estetică, s-a estompat de-a lungul anilor în roz. Biserica Roz e punctul de întâlnire pentru tururi ghidate gratuite, obișnuite în marile orașe, de care noi am beneficiat în Buenos Aires, cum ați citit. Aici nu, dar am aflat că Turul gratuit al Ljubljanei durează două ore și începe la ora 11:00 pe tot parcursul anului (vara, există și tururi la ora 15:00 și 18:00). Unul dintre beneficiarii unui astfel de tur a scris: „Nu trebuie să rezervați turul. Pur și simplu să apari în fața bisericii roz și să cauți persoana cu umbrela galbenă. Evident, este gratuit, dar, bineînțeles, ar trebui să-i dați ghidului un bacșiș la sfârșit. În mod normal, eu dau 10€. Ghizii sunt excelenți, pasionați și amuzanți. Vă vor prezenta toate obiectivele turistice principale din Ljubljana și vă vor povesti atât despre istoria orașului, cât și despre viața sa modernă (în special despre cât de verde este).

Castelul Ljubljana – Ljubljanski grad e situat pe vârful unui deal impunător, similar cu Tâmpa Brașovului, dar nu așa de înalt. E cea mai reprezentativă construcție a capitalei slovene și se pare că datează din anii 1.100 și a fost inițial o fortăreață medievală. Din turnul castelului se dădea alarma în caz de invazii, deoarece avea și are și acum o vedere panoramică asupra împrejurimilor. Dar, o dată el a fost cucerit de turci. Apoi a fost reședință pentru Habsburgii conducători ai Sfântului Imperiu Roman. În 1815, castelul a devenit închisoare, apoi spital militar, iar mai târziu un azil pentru săraci. La sfârșitul anilor 1960, s-a început o minuțioasă reconstrucție care a durat mai mult de 30 de ani. Scopul a fost restaurarea castelului la gloria sa originală, transformarea sa într-un centru cultural și turistic deschis vizitatorilor. Din 2006 se poate urca la Castel cu „trenul turistic” sau cu funicularul, o modalitate comodă de a ajunge la el și de a admira priveliștea panoramică asupra orașului. Noi însă am urcat pe jos. Intrarea în Curtea Castelului, în Capelă și magazinul de suveniruri era gratuită. Dar nu am urcat și în turn, pentru care există o taxă.

Podul Dragonilor este este cel mai mare pod din capitală peste râul Ljubljanica. Este păzit de patru statui de dragon, din cupru, care au devenit un simbol, unul fiind prezent și pe stema orașului; „E locul preferat de doritorii de poze-selfie”.

Piața Republicii s-a creat în timp de 20 de ani, începând cu 1960. Este locul unde s-au adunat mulțimile când Slovenia și-a anunțat independența față de Federația Iugoslavă în 1991. Piața are o importanță semnificativă pentru istoria slovenă, deoarece a fost un loc de adunări publice (și demonstrații) importante și în trecut. Ea pune în evidență Parlamentul Sloven. Fațada sa este decorată cu statui artistice ale slovenilor la locul de muncă și în timpul liber. Printre ele și statuia actualei Prime Doamne a SUA – Melania Trump, originară din Slovenia. Piața găzduiește și International Business Centre. Este remarcabilă pentru arhitectura sa, incluzând și Universitatea, Filarmonica Slovenă, Muzeul Arheologic, Sală de Evenimente Culturale. Este o zonă încântătoare pentru a sta și a te bucura de soare sau la una dintre cafenelele de pe stradă (eu am băut acolo o cafea), datorită priveliștii spectaculoase și spre castelul de pe deal.

Catedrala din Ljubljana. A fost construită în anii 1700, într-un stil baroc uimitor. Am admirat-o și pozat-o și de afară și i-am apreciat și interiorul, cum facem cu toate bisericile. Sperăm că cele scrise de noi și de alții mai sus, să vă îndemne de a include în planul de vacanță și această capitală-bijuterie.